Connect with us

Bani

Familia de italieni care a lasat Venetia pentru a face inghetata in Bucuresti!

Publicat

on

Când spui Italia spui pizza, paste şi, bineînţeles, gelato. Îngheţata artizanală este motiv suficient pentru ca, cel puţin o dată pe an, să ajungi în Italia. În orice zonă a ţării, în orice anotimp. Totuşi, pentru că nu toate drumurile duc la Roma sau în Italia în general, o familie de italieni s-a hotărât să aducă îngheţata la Bucureşti. Pe principiul, dacă Mahomed nu vine la munte, vine muntele la Mahomed.
Alessandro Toniolo avea doar câţiva ani când tatăl său a decis să intre în businessul cu îngheţată în Veneţia natală. Astăzi, la mai bine de două decenii de la acel moment, cei doi administrează la Bucureşti un business în domeniu, scrie da.zf.ro.
„Gran Gelato este un business de familie, un business de îngheţată artizanală pe care l-am pornit împreună cu tatăl meu. Astăzi, familia noastră din România a ajuns la 12 membri, respectiv noi doi şi ceilalţi angajaţi ai noştri“, spune el. Cei mai mulţi angajaţi lucrează în companie încă din prima zi.
Familia Toniolo a deschis prima gelaterie pe Radu Vodă, la numărul 28A, în 2013.  Ascunsă pe străduţele din apropiere de Piaţa Unirii, gelateria a avut un avantaj greu de ghicit la prima vedere. Amplasată lângă mănăstirea Radu Vodă, a reuşit duminica după slujbă să atragă câteva sute de clienţi dintre enoriaşii de aici.
La început nu venea nimeni, însă astăzi, la circa patru ani de atunci, îi trec zilnic pragul 400-500 de clienţi. În weekend, în zilele de slujbă, cifrele cresc.

„La început am fost percepuţi ca fiind foarte scumpi, şi lumea ne întreba de ce la Mega Image sau la Carrefour este mai ieftină îngheţata. Le-am explicat că noi nu vindem un produs industrial, ci unul pe care îl preparăm noi înşine aici în fiecare zi.“ Mai mult, 50% din materia primă antreprenorii o aduc din Italia pentru că nu găsesc aici o parte din ingrediente. Fisticul spre exemplu îl aduc din Sicilia, nucile de pădure din Piemonte, iar cornetele de îngheţată sunt produse în Treviso.

„Totuşi, încercăm pe cât putem să luăm şi materie primă din România. Cu unii furnizori lucrăm de la început, de acum patru ani. Fructele spre exemplu le luăm fie din piaţă de la Obor, fie din Voluntari. Încercăm pe cât se poate să folosim fructe de sezon.“ Mere spre exemplu găsesc tot timpul anului. Nu la fel se întâmplă la kiwi, pepene, piersici sau fructe de pădure. Dacă nu găsesc într-o zi portocale care să le placă, sigur nu vor face în ziua respectivă îngheţată de portocale.
„În fiecare dimineaţă începem munca la şase şi jumătate. Mergem după fructe de 2-3 ori pe săptămână la piaţă şi apoi începem să producem. Fructele bune nu rezistă mai mult de 2-3 zile“, explică antreprenorul de 37 de ani.

Dacă ar fi să deconstruim, producţia de îngheţată are trei faze, adaugă Alessandro Toniolo. În primul moment se aleg ingredientele şi se mixează. Dacă avem o îngheţată pe bază de unt sau lapte se pasteurizează la 85 de grade.  „Dacă nu, se trece direct la faza rece, când punem îngheţata la minus 10 sau 11 grade pentru solidificare. Apoi, în faza a treia o punem pentru 5-10 minute într-un frigider special, la minus 40 de grade pentru a omorî orice germeni.“ În final va fi pusă apoi la vânzare într-un alt frigider, la minus 16 grade. Temperatura finală variază în funcţie de temperatura de afară. „Pe scurt, avem nevoie de 10-15 minute să producem fiecare gust. Restul sunt detalii.“ În timp ce aşteptam ca îngheţata de cocos să fie gata, între două bucăţi de conversaţie şi două cupe de gelato, Alessandro Toniolo îmi arată compoziţia îngheţatei de căpşuni. Nici nu trebuie să mă apropii prea tare să simt mirosul de fructe proaspete.

„Am încercat să le explicăm oamenilor că şi la îngheţată este la fel ca la pizza. Dacă mănânci pizza congelată nu va avea acelaşi gust ca aceea proaspătă făcută la un cuptor cu lemne. Aceeaşi este relaţia dintre îngheţata artizanală şi cea industrială.“
La Gran Gelato îngheţata este produsă zilnic şi vândută doar în ziua respectivă. Dat fiind că nu folosesc aditivi, îngheţata nu rezistă mai mult de 3-4 zile. După câteva zile o să îşi schimbe gustul, explică Alessandro Toniolo pentru da.zf.ro.
De altfel, la îngheţată contează mult detaliile. Şi tava trebuie răcită cu atenţie înainte de a fi folosită, altfel rişti să strici totul. Pentru fiecare nouă maşină de îngheţată toate ingredientele sunt atent cântărite şi procesul este urmărit îndeaproape. Pare mai degrabă un experiment într-un laborator de chimie, doar că nimic nu este la întâmplare. Reţetele originale din Italia sunt urmărite ad-literam. Nu este loc de improvizaţii.

Advertisement

„Laptele îl luăm de la un furnizor local, însă ni s-a întâmplat să folosim un produs pe care scria că are 3,5% grăsime şi de fapt să nu aibă. Reţetele noastre sunt făcute pentru un lapte italian, şi dacă nu găsim aceeaşi compoziţie obţinem alt gust.“ La fel şi la frişcă. Uneori sunt obligaţi să importe din Franţa.

La Gran Gelato, în funcţie de gust, se produc câte 4-7 kilograme o dată. „Şi de fiecare dată suntem pregătiţi să facem o nouă aromă dacă se termină.“ Gelateria oferă în total 40 de gusturi, însă zilnic sunt pregătite 25, în funcţie de sezon. Dacă nu găsesc anumite ingrediente preferă să nu producă. „Încercăm să acoperim cât mai multe gusturi şi tipologii de clienţi. Avem produse de post, dar şi produse pentru persoanele cu intoleranţă la lactoză.“
În industria de îngheţată, gustul de vanilie este un gust de bază şi este un etalon, spune Alessandro Toniolo. Este aroma după care se recunoaşte îngheţata bună. Dacă nu reuşeşti să ai un gust bun la îngheţata de vanilie, cum să reuşeşti la zuppa inglese sau la cassata italiana care are fiecare un număr mare de ingrediente?
Zuppa inglese are spre exemplu şi pandişpan, ciocolată şi cireşe. Este mult mai greu de preparat. La fel şi tiramisu, un alt gust tipic italian.
Ce îngheţată preferă românii? De fistic, alune de pădure, ciocolată şi vanilie. Copiii aleg mai degrabă îngheţata de fructe şi cea de culoare albastră, de anason, numită ştrumf. „Tata nu este fanul ei, dar copiilor le place.“
Familia Toniolo a intrat în businessul cu îngheţată în anii ’90, acasă, la Venezia. A mers bine afacerea, însă în Italia acest business a devenit tot mai popular şi tot mai mulţi oameni au ales să dezvolte afaceri cu îngheţată. Nu toţi mai au însă produse artizanale, spune antreprenorul. „Mi-amintesc că atunci când am început noi, gelateriile puteau fi numărate pe degete.“
Alessandro Toniolo îşi aminteşte că aventura familiei în lumea îngheţatei a început în Italia datorită unui prieten de-al tatălui său care avea un astfel de business. Mai întâi le-a deschis curiozitatea şi apoi le-a alimentat pasiunea. El a urmat apoi
cursuri de specialitate, a fost să facă practică la cei mai vechi specialişti şi s-a documentat despre ingrediente şi despre procesul de producţie.
Acum câţiva ani însă, părinţii săi au decis să vândă şi să vină în România. Au venit el şi tatăl său, convinşi de nişte prieteni care le-au spus că trebuie să vină aici să investească în imobiliare, industrie sau în industria îngheţatei artizanale. „România a atras mulţi investitori din nord-estul Italiei.“
Acum investiţia lor principală este gelateria. Au două unităţi şi vor să ajungă la 4-5 localuri doar în Bucureşti. Este greu să se extindă în Timişoara, Constanţa sau Arad pentru că este un business pe care trebuie să îl controlezi îndeaproape. „Nu poţi parcurge zilnic câteva sute de kilometri pentru a fi peste tot. De aceea, vrem să ajungem în următorii ani la cinci gelaterii în Bucureşti, şi chiar anul viitor am vrea să o deschidem pe cea de-a treia în zona Piaţa Romană sau Piaţa Unirii. Nu vrem să mergem într-un mall.“
Recent, sub brandul Gran Gelato a fost deschisă o gelaterie în Floreasca, o zonă care a atras în ultimii ani cele mai multe investiţii din domeniul restaurantelor şi barurilor. „În familia noastră tata a pornit businessul şi apoi m-am implicat şi eu. Acum suntem amândoi toată ziua aici. Eu îmi iau vacanţă în decembrie şi ianuarie, dar tata stă mereu aici. Eu am familia în Italia aşa că încerc să ajung la ei cinci zile pe lună. Şi ei vin aici zece zile pe lună.“
Restul timpului şi-l petrece cu familia din România în căutarea îngheţatei perfecte.

Bani

Superbet România a lansat Innovators Arena, un nou program care încurajează inovația și spiritul intraprenorial

Publicat

on

Superbet a lansat prima ediție a evenimentului Innovators Arena, un program-pilot inovator, dezvoltat în România, care urmărește să dezvolte cultura intraprenorială din cadrul organizației și să încurajeze creativitatea în rândul angajaților săi. Inspirat din formate internaționale celebre precum „Dragon’s Den”, „Shark Tank” sau „Imperiul Leilor”, această inițiativă își propune să aducă în prim-plan idei cu potențial real de implementare.

Având o abordare dinamică, deschisă oricărui angajat din cadrul companiei, Innovators Arena reprezintă mai mult decât o competiție internă de idei – este o rampă de lansare pentru angajații care își doresc să devină intraprenori. În acest sens, programul creează un cadru structurat în care inițiativa, gândirea strategică și spiritul de inovare sunt recunoscute, susținute și, cel mai important, transformate în proiecte concrete.
„Innovators Arena este despre puterea ideilor și curajul de a le transforma în realitate, acestea fiind atitudini pe care le încurajăm și le recompensăm în cultura noastră organizațională. Această inițiativă este un exemplu concret al modului în care valorile care definesc Superbet – performanță, creativitate și responsabilitate – se transformă în acțiuni și oportunități reale pentru colegii noștri”, a declarat Adam Lamentowicz, Chief Commercial Officer CEE, Superbet.

Advertisement

Bilanțul primei ediții Innovators Arena
Pe parcursul fazei inițiale a programului, au fost depuse propuneri care acoperă o gamă largă de domenii – de la optimizarea proceselor interne, la îmbunătățirea experienței oferite clienților sau identificarea unor noi direcții comerciale. Aceste idei au venit din multiple departamente și au reflectat o înțelegere clară a valorilor Superbet, dar și a strategiei de dezvoltare sustenabilă a modelului de business.

După o selecție riguroasă, realizată de un juriu format din patru lideri de business ai companiei, au fost selectați șase finaliști care au participat la finala Innovators Arena, unde au avut oportunitatea de a-și susține proiectele, live, în fața juriului, concurând pentru a deveni primul intraprenor recunoscut oficial în cadrul Superbet. Premiul cel mare a inclus un buget de implementare pentru proiectul câștigător, precum și un bonus financiar pentru angajatul care a propus ideea votată de juriu. De asemenea, locurile doi și trei din cadrul competiției au fost recompensate cu vizite de lucru la partenerii strategici Superbet și invitații VIP la conferințe de tehnologie din România.

„Suntem mândri de entuziasmul cu care a fost primit Innovators Arena de către colegii noștri. Fiind parte din juriu, pot afirma cu certitudine că finaliștii au demonstrat nu doar creativitate, ci și o perspectivă coerentă a impactului pe care ideile lor îl pot avea asupra businessului, produselor digitale din portofoliul companiei sau a experienței imersive oferite clienților Superbet”, menționează Andrei Popa, VP Online, Superbet.

O finală ca un show TV, transmisă live din București
Finala Innovators Arena a fost filmată în sediul Superbet Group din București, și transmisă live în cadrul unei producții interne care a fost vizionată în toate birourile Grupului, precum cele din Rio de Janeiro (Brazilia), Londra (Marea Britanie), Varșovia (Polonia), Aalst (Belgia) și Belgrad (Serbia). Rezultatul a fost o experiență demnă de un show televizat – plină de emoție, competiție și surprize.
Cei șase finaliști au prezentat ideile în fața unui juriu format din lideri cu o vastă și diversificată experiență în business:
• Paul Neagoe – VP Product, Player
• Andrei Popa – VP Online
• Phil Mitchelson – VP Growth Marketing
• Julia Hedley – Group Finance Director
În urma prezentărilor și a deliberărilor juriului, câștigătorul a fost desemnat Bogdan Negrilă, Customer Insights Specialist, podiumul fiind completat de către Șandor Pall, Senior Product Manager și Iulian Vâlvoiu, Senior Digital Growth Manager.

Un viitor promițător pentru Innovators Arena
Datorită succesului și entuziasmului generat de această ediție pilot, desfășurată în România, Superbet analizează deja extinderea programului la nivel de Grup, începând cu următorul sezon. Această direcție reflectă angajamentul companiei de a încurajara inițiativele venite din cadrul echipelor interne și de a construi un mediu de lucru în care inovația și inițiativa sunt apreciate și recompensate.
Într-un cadru dinamic și competitiv, unde adaptabilitatea și inovația sunt esențiale, Superbet demonstrează că cele mai valoroase resurse sunt oamenii din cadrul organizației și ideile acestora, construind un cadru propice pentru implementarea unor inițiative valoroase, care vor avea un impact real în business.

Advertisement

Superbet este o companie de tehnologie și divertisment fondată în 2008, cu misiunea de a oferi o experiență imersivă de divertisment, în sport și gaming, pentru milioane de clienți din întreaga lume.
Grupul este prezent în 12 țări, având piețe comerciale în Brazilia, România, Belgia, Polonia și Serbia, precum și centre de tehnologie și inovare de produs în Croația, România și Spania.
În 2019, Superbet a obținut o investiție strategică de 175 de milioane de euro de la Blackstone Inc., cel mai mare fond privat de capital din lume, pentru a impulsiona extinderea companiei pe piețele internaționale. În 2025, compania și-a consolidat poziția financiară, semnând un acord de refinanțare în valoare de 1,3 miliarde de euro, cu două dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume – Blackstone și HPS Investment Partners, deschizând astfel noi oportunități de creștere globală accelerată.
Ca lider în conformitate și bune practici, Grupul Superbet este membru al Asociației Internaționale pentru Integritatea Pariurilor (IBIA) și al Asociației Europene de Gaming și Betting (EGBA).

Continue Reading

Bani

75% din contrabanda cu tigari se face in sudul Romaniei!

Publicat

on

In prima jumatate a anului 2024, autoritatile romane au capturat peste 40 de milioane de tigarete de contrabanda, dintre care peste 75% inregistrate in zona de sud a tarii. Valoarea pe piata neagra a tigaretelor retinute in primele luni ale anului se ridica la peste 40 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator in timp real al capturilor de tigarete de contrabanda din Romania.  

In acelasi timp, piata neagra a tigaretelor a crescut la nivelul lunii mai pana la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% la final de martie, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ianuarie 2020, ceea ce releva dinamica intensa a acestui fenomen in specularea conditiilor de instabilitate geopolitica si, implicit, nevoia continua de intensificare a eforturilor de combatere a contrabandei.  Un nivel scazut al traficului ilicit cu tigarete inseamna implicit si venituri mai mari la bugetul de stat.

BAT, cel mai mare jucator de pe piata tutunului din Romania, este si unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2023, pe fondul unei medii anuale a contrabandei de 8,2%, BAT Romania a avut o contributie totala de 10,8 miliarde lei in accize si taxe la bugetul de stat. Bugetul de stat al Romaniei pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun, sub forma de accize si taxe care nu au fost incasate.

Advertisement

“Pentru prima data in ultimii 3 ani nivelul contrabandei cu tigari a depasit pragul de 10% din totalul pietei, iar acesta este un semnal serios de alarma privind nevoia de intensificare a eforturilor de monitorizare a traficului ilicit la granitele tarii. In acest context, salutam anuntul Ministerului de Finante privind operationalizarea sistemelor de scanare fixe si mobile in puncte de trecere a frontierei si asumarea ca pana la sfarsitul anului in vamile din Romania sa functioneze deja 9 astfel de dispozitive. 

Cresterea nivelului consumului de produse de pe piata neagra se traduce atat in pierderi majore pentru bugetul statului, cat si intr-un pericol real la adresa sigurantei consumatorilor. De aceea, masurile de combatere a fenomenului traficului ilicit la frontierele tarii trebuie completate de un cadru fiscal stabil, corelat cu puterea de cumparare a consumatorilor si capabil sa asigure predictibilitatea fiscala necesara combaterii contrabandei, care afecteaza direct consumatorii romani, bugetul de stat, dar si companiile platitoare de taxe si angajatii acestora”, declara Ileana Dumitru, Director Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT.

Conform Nanny State Index 2023, Romania aplica cele mai mari taxe pentru produsele din tutun raportat la veniturile populatiei si la puterea de cumparare, iar la polul opus, cu cele mai mici niveluri ale taxarii tutunului, se afla tari precum Luxemburg, Austria sau Germania.[2]

Advertisement

Marile capturi de contrabanda, retinute in 2024 in sudul tarii

Cele mai mari capturi de tigarete de contrabanda, reprezentand 75% din totalul capturilor inregistrate pana la nivelul lunii iulie, s-au inregistrat in zona de sud a tarii, pe fondul preturilor la tigari semnificativ mai mici in tarile de la sudul granitelor Romaniei.

Cele mai mari capturi de tigari de contrabanda au fost retinute de autoritatile romane in prima parte a anului in judetele Teleorman (9,9 milioane de tigarete), Dolj (7,2 milioane de tigarete) si Giurgiu (5,3 milioane de tigarete). Si in judetul Caras Severin s-au inregistrat volume semnificative anul acesta, o captura consistenta in urma careia au fost retinute peste 5 milioane de tigarete de contrabanda fiind inregistrata chiar la inceputul lunii iulie.

Advertisement

Romania are 2.000 de km de granita cu tari non-UE, in care pretul tutunului poate fi de pana la trei ori mai mic, iar fiecare container de tigari ilegale inseamna 1 milion de euro profit pentru retelele de contrabanda. Datele despre evolutia capturilor de tigarete de pe teritoriul Romaniei sunt centralizate in timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o initiativa BAT care are scopul de a sustine eforturile autoritatilor, prin centralizarea capturilor din intreaga tara, dar si de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu tigari asupra societatii. Campania este desfasurata in parteneriat cu Politia Romana, Politia de Frontiera Romana, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Autoritatea Vamala Romana. Campania „Stop contrabanda” a fost lansata de BAT in 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu tigari.


Advertisement
Continue Reading

Bani

Perceptiile consumatorilor produselor de vapat reflecta efecte benefice comparativ cu fumatul traditional

Publicat

on

Rezultatele celui mai recent studiu IRES, care reflecta perceptia utilizatorilor de produse cu risc redus* din Romania, arata ca acestia sunt dispusi sa caute alternative la fumat. In plus, consumatorii care au trecut de la fumat la produse care incalzesc tutunul, cum ar fi glo, sau la produse de vapat, afirma ca percep imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste starea fizica si stilul de viata comparativ cu fumatul. Aceasta este a patra editie a studiului privind perceptiile consumatorilor realizat de IRES referitor la produsele care incalzesc tutunul, iar rezultatele intaresc concluziile editiilor precedente. Aceasta editie a studiului a inclus, in premiera, perceptiile consumatorilor asupra trecerii de la fumat la produse de vapat, iar rezultatele reflecta efecte benefice similare.

Fumatorii romani care au trecut complet la produse cu risc redus* au indicat imbunatatiri ale conditiei fizice atunci cand utilizeaza produse care incalzesc tutunul sau de vapat comparativ cu fumatul, anume:

Advertisement
  • 86% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 83% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea ii fac sa tuseasca mai putin comparativ cu fumatul;
  • 76% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 82% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin dantura comparativ cu fumatul;
  • 70% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 81% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin capacitatea de a face efort fizic comparativ cu fumatul

Consumatorii de produse cu risc redus* care au facut trecerea completa la acest tip de produse si nu mai fumeaza spun, de asemenea, ca resimt si beneficii sociale comparativ cu fumatul:

  • 99% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin miros neplacut pe haine si pe maini:
  • 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse afecteaza mai putin calitatea aerului la interior;
  • 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 94% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin gust neplacut in gura.

Fumatorii cauta alternative cu risc redus* adaptate nevoilor lor, releva studiul IRES

BAT are un scop clar de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™) prin reducerea impactului asupra sanatatii si, pentru a realiza acest lucru, compania dezvolta de peste zece ani o gama larga de produse placute cu risc redus*, destinate consumatorilor adulti.

Conform studiului de perceptie a consumatorilor realizat de IRES, principalele argumente luate in considerare pentru utilizarea produselor cu risc redus* mentionate de fumatorii care au facut trecerea la acest tip de produse, indiferent daca uneori mai fumeaza sau nu, sunt experienta satisfacatoare (56%) si potentialul de risc redus al produselor care incalzesc tutunul (56%) sau de vapat (51%).

„Conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului este din ce in ce mai relevant pentru consumatori, asa cum reiese din cea de-a patra editie a acestui studiu, ale carui rezultate confirma din nou faptul ca alternativele cu risc redus* sunt o optiune viabila pentru cei care nu pot renunta la fumat. Alaturi de dovezile stiintifice solide care sustin produsele care incalzesc tutunul si produsele de vapat ca alternative cu risc redus* la fumat, perceptiile consumatorilor reprezinta o resursa informationala valoroasa pentru public si pentru autoritatile de reglementare, deoarece evidentiaza potentialul acestor produse ca solutii eficiente pentru reducerea incidentei fumatului”,  a declarat Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.

Advertisement

„Studiul derulat de IRES scoate in evidenta o confirmare a tendintei de perceptie favorabila a efectelor utilizarii simultane sau ale trecerii de la  tigari la produsele de tutun incalzit sau la tigari electronice. In ambele cazuri remarcam, in primul rand, o reducere a efectelor secundare asociate cu degradarea sanatatii (prezenta tusei, afectarea danturii, capacitatea de a face efort fizic). In al doilea rand, se remarca o reducere a  unor factori posibili de inducere a distantarii sociale motivata olfactiv prin diminuarea mirosului neplacut pe haine, pe maini, in respiratie sau in aerul din interior. Fumatul in sine are o componenta serioasa de socializare, iar daca efectele secundare indezirabile sunt mai reduse, acest spatiu potential al socializarii ii poate include si pe cei care  sunt mai putin deranjati de efectele utilizarii alternativelor la tutunul traditional. In al treilea rand, studiul nostru confirma tendintele  din anii anteriori privind posibilitatea renuntarii  la fumat, dar si a reintoarcerii la tigarile traditionale, in eventualitatea restrictionarii utilizarii in interior  sau a cresterii  pretului la produsele de tutun incalzit sau tigari electronice”, a mentionat Dan Jurcan, director de cercetare in cadrul Institutului IRES.

Continue Reading

La mare cautare

Copyright © 2012 Bucurestiul.ro