O premieră și un timp record de finalizare a listei de proiecte în domeniul medical finanțate cu 2 miliarde de euro nerambursabili. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila reușește într-un an de mandat să injecteze 2 miliarde de euro în sistemul medical românesc, bani care vor fi alocați construirii a 27 de spitale în toată țara.

În doar câteva săptămâni de la depunerea proiectelor, Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, a reușit să finalizeze, cu 2 luni înainte de termenul impus de Comisia Europeană, evaluarea și publicarea listei obiectivelor de investiții ce vor fi finanțate din bani europeni nerambursabili.

Din cele 46 de cereri depuse spre evaluare, 42 au îndeplinit criteriile de eligibilitate prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1237 / 2022 și au intrat în etapa de analiză în vederea acordării punctajului conform metodologiei. Pasul următor a fost un nou triaj, aplicând criteriile de ierarhizare aprobate prin HG, astfel că pe lista finală au rămas 27 de obiective de investiții care vor fi finanțate prin PNRR. Ministerul a făcut demersuri speciale pentru a putea majora cu 30% fondurile alocate inițial pentru a putea fi finanțate un număr cât mai mare de spitale. În final, bugetul total necesar pentru cele 27 de unități spitalicești este de 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro).

Banii vor fi folosiți pentru construirea și dotarea spitalelor. Specializările pe care echipa ministrului, coordonată de Dr. Rogobete Alexandru, a pus accent sunt cardiologia, oncologia, transplantul, pediatria, neurochirurgia și politrauma. Clădirile viitoarelor spitale vor fi sustenabile energetic, iar asistența medicală va fi și ea digitalizată.

Lista obiectivelor de investiții a fost publicată pe pagina web a Ministerului Sănătății, la secțiunea PNRR și va fi aprobată de Guvernul României în cel mai scurt timp posibil. Banii vor ajunge în conturile beneficiarilor înca din luna februarie, iar proiectele pot fi demarate cu 2 luni în avans față de cum erau inițial programate.

Accelerarea reușită de Minister se datorează punerii la punct a unei metodologii simple și nebirocratice pentru atragerea banilor europeni. La Spitalul Clinic Județean de Urgență din Timișoara a fost deja testată cu succes – la final de decembrie, în decurs de câteva zile, un record pentru România, au fost aprobate pentru evaluare proiecte de 8,6 milioane de euro depuse de spital pentru atragerea de fonduri din PNRR.

”La doar câteva zile de la depunere, am fost notificați oficial în cadrul platformei digitale că proiectele au trecut etapa tehnică de verificare și sunt în evaluare pentru acordarea scorului de departajare. Este pentru prima dată când reprezentanții ministerului sunt în contact permanent cu unitățile sanitare. Acest lucru ne dă speranță că sub coordonarea ministrului Rafila, proiectele prin PNRR vor avea o evoluție favorabilă în scurt timp”, remarca în decembrie 2022 Sorin Barac, managerul Spitalului Județean Timișoara.

O ambulanţă pentru persoanele supraponderale va fi cumpărată din banii Consiliului Judeţean (CJ) Ilfov, a anunţat preşedintele acestei instituţii, Hubert Thuma, citat de Agerpres.

El a scris, joi, pe Facebook, că maşina va avea o targă şi un scaun special, care suportă peste 300 de kilograme, iar Spitalul de Obstetrică Ginecologie Buftea se va ocupa de achiziţie.

Hubert Thuma a precizat că autovehiculul va fi predat Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) şi că, în prezent, când au de transportat persoane supraponderale, cei de la SABIF cer ajutorul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

El a menţionat că, potrivit celor mai noi date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 58% dintre români suferă de greutate în exces.

Conform expertului Direcției de Mediu din cadrul PMB, Carmen Prodan, aceștia vor fi instalați, atât în centrul orașului, unde este predominantă poluarea generată de traficul rutier, cât și la periferie, pentru a monitoriza poluarea produsă de arderile ilegale de deșeuri.

Senzorii vor măsura concentrația de pulberi în suspensie – PM1, PM 2,5 și PM10, și dioxidul de azot.
În prezent se desfășoară etapa de calibrare a senzorilor, care poate dura între patru și șase săptămâni.

Apoi, senzorii vor fi instalați la 33 de școli și grădinițe și 10 spitale.

Vom ști cât de poluat este aerul din București?

După ce senzorii vor fi puși în funcțiune, datele transmise de către aceștia vor fi disponibile în timp real pe site-ul www.pmb.ro, promite Prodan.

Ce măsuri antipoluare ia Primăria Capitalei?

Aflat în procedură de infringement declanșată de către Comisia Europeană tocmai din cauza poluării aerului, Bucureștiul are, încă din anul 2018, un așa-numit Plan Integrat de Calitate a Aerului (PICA).

Măsurile cuprinse în PICA s-ar fi implementat ori s-ar afla în curs de implementare potrivit reprezentantei Direcției de Mediu a PMB, Carmen Prodan.

Astfel, au fost achiziționate tramvaie noi și autobuze mai puțin poluante și a fost extinsă rețeaua de metrou cu primul tronson al Magistralei M5, către Drumul Taberei.

Expertul Direcției de Mediu include, însă, între măsurile din PICA ce s-ar afla în proces de aplicare și lărgirea Prelungirii Ghencea, care stagnează de doi ani de zile, și extinderea rețelei de metrou către Aeroportul Otopeni, la care lucrările nu au demarat încă.

Între timp, copacii plantați pe aliniamentul Bulevardului Magheru – una dintre cele mai reprezentative dar și dintre cele mai aglomerate artere ale Capitalei, sunt „toaletați” după cum se poate observa în formtografiile alăturate.

Sursa: bucurestifm.ro