Traseul ales pentru linia de metrou ce va lega Bucureştiul de Otopeni stârneşte controverse şi la opt ani de când a primit finanţare japoneză. Gheorghe Udrişte, iniţiator al proiectului, a explicat pentru ECONOMICA.NET de ce este tehnic imposibil ca Piaţa Victoriei să fie punctul de plecare pentru Magistrala 6 spre aeroport, după ce Comisia Europeană a solicitat explicaţii.
Comisia Europeană a transmis o scrisoare prin care cere clarificări legate de traseul ales, dar şi de costurile pentru proiectul liniei de metrou Bucureşti-Otopeni (Magistrala 6).
Critica principală adusă de Comisia Europeană vizează traseul stabilit în proiect, de ce punctul de plecare nu este la staţia Piaţa Victoriei şi s-a ales ruta ocolitoare de la staţia existentă 1 Mai, ce trece pe la Romexpo.
Gheorghe Udrişte, fost şef al Metrorex şi initiator al proiectului, a explicat de ce este tehnic imposibil ca linia de metrou spre Otopeni să plece din Piaţa Victoriei.

„La Victoriei nu se pot realiza pasaje de legătură pentru transferul trenurilor şi nici pentru transferul pietonilor”, spune Gheorghe Udrişte, fost director general al Metrorex.

Potrivit acestuia, în zonă nu se mai pot săpa noi tuneluri sub pământ, având în vedere că deja există pasajul Victoriei, pe unde trece o linie de tramvai, dar şi două linii de metrou, respectiv Magistrala Dristor – Pantelimon (M1) şi Magistrala Berceni – Pipera (M2).
Mai mult, traseul cu punct de plecare din Piaţa Victoriei al M6 nu este nici măcar fezabil, pentru că se suprapune cu traseul altei magistrale. „Fură din bazinul de călători al Magistralei 4”, explică iniţiatorul proiectului.
Udrişte mai spune că în toate capitalele europene cu linie de metrou spre aeroport, aceasta este interconectată cu alte magistrale.
Pe 10 martie 2018 s-au împlinit 8 ani de când Guvernul României a contractat cu JICA împrumutul ROM-P5 în valoare de 41,87 miliarde de yeni japonezi (aproximativ 320 milioane de euro) dedicat exclusiv Proiectului Magistralei 6 de metrou.
UE a cerut clarificări, Metrorex va trimite răspunsurile
Deputatul USR Cătălin Drulă a spus acum câteva zile că Metroul de Otopeni ar putea să nu primească finanţare europeană, deoarece este un „elefant alb”, adică o investiţie foarte mare care stă mai mult nefolosită.
„Comisia Europeană ar fi trimis o serie de observaţii la proiect, care ating aspecte majore, chestiuni de sustenabilitatea proiectului, de costuri, analiză de alternative, de prognoză de trafic pe care le-ar avea linia aceasta şi dacă nu se răspunde pozitiv la aceste clarificări, Comisia nu va finanţa proiectul”, spune deputatul USR Cătălin Drulă, membru în Comisia de Transporturi din Camera Deputaţilor.
Potrivit lui, statul membru trimite aplicaţie de finanţare pentru un proiect, serviciile Comisiei îl analizează din punct de vedere al fezabilităţii, al analizei cost – beneficiu şi toate aceste aspecte care ţin de aprobarea unui proiect.
„Dacă totul este ok, spun da și se semnează contractul de finanţare. Dacă nu, formulează o serie de solicitări de clarificări şi dacă statul membru reușește să răspundă acelor obiecţii și solicitări de clarificări, se poate ca răspunsul să fie pozitiv totuși”, explică deputatul USR.
În cazul Metroului de Otopeni, el nu crede că răspunsul Comisie Europene va fi pozitiv, pentru că „viciile” pe care le-au observat şi cei de la Comisie şi cei de la JASPERS sunt fundamentale pentru proiect.

„Adică este foarte scump, este într-o zonă fără densitate mare de populaţie şi nu prea stă în picioare economic. Mai degrabă pare un proiect de tip „elefant alb”, adică o investiţie foarte mare care apoi nu aduce beneficii şi stă mai mult nefolosită”, conchide Cătălin Drulă.

Reprezentanţi ai consultantului proiectului îl contrazic însă pe deputatul USR şi susţin că au primit alte semnale de la Bruxelles. „S-au purtat discuţii inclusiv săptămâna trecută cu Comisia Europeană, cu DG Regio, cu Ministerul Fondurilor Europene şi cu Ministerul Transporturilor. Proiectul nostru cu metroul este în cea mai favorabilă situaţie”, ne-a declarat Udrişte, citând consultanţii de proiect.
Acesta arată că în cazul aplicării pentru finanţare europeană, există trei situaţii: una de respingere, una de returnare (adică  returnează proiectul şi trebuie să îl refaci cum vor ei şi să îl mai trimiţi o dată) şi este a treia situaţie, cea mai favorabilă metroului, cu clarificări.
„Şi s-au cerut vreo 4-5 clarificări la documentaţia care s-a trimis şi le-a dat un termen de două luni să răspundă la clarificări. S-a discutat foarte amiabil cu Comisia şi cu DG Regio. Proiectul este fezabil 100%, dar este nevoie de aceste clarificări care trebuie puse la dosar la fundamentarea finanţării”, explică fostul şef al Metrorex.
Comisia Europeană a solicitat Metrorex clarificări cu privire la cererea de finanţare pentru proiectul ‘Magistrala 6. Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni (1 Mai – Otopeni)’, unele aspecte fiind clarificate în urma unor discuţii tehnice, iar informaţiile suplimentare se vor găsi în răspunsurile pe care compania le va transmite în termen de două luni.
Mertrorex confirmă că UE e cerut clarificări: 
„În decembrie 2017, România a solicitat Comisiei Europene, finanţarea proiectului ‘Magistrala M6. Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni (1 Mai – Otopeni)’ din fonduri europene, prin intermediul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.
În martie 2018, Comisia Europeana a transmis observaţii şi solicitări de clarificare cu privire la Cererea de finanţare transmisă. În data de 14.03.2018, reprezentanţii Metrorex, ai Ministerului Fondurilor Europene şi ai Ministerului Transporturilor au avut o prima discuţie cu reprezentanţii Comisiei Europene cu privire la solicitările de clarificare cerute de Comisia Europeana, în legătura cu acest proiect, care vizează, în principal, următoarele: – analiza opţiunilor, faţă de care s-au solicitat informaţii suplimentare cu privire la variantele de traseu analizate; – justificarea valorii proiectului (costul total şi costul unitar) raportat la costurile proiectelor similare de construcţie a metroului din Bucureşti; – analiza cererii de transport, cu luarea în considerare a impactului realizării celui de-al doilea terminal al Aeroportului Otopeni, rezultatele modelului de trafic, impactul asupra traficului pe DN1 pe perioada construcţiei; – graficul de implementare a proiectului.
În cadrul discuţiilor tehnice, au fost clarificate mai multe aspecte legate de aceste solicitări şi informaţiile suplimentare se vor regăsi în răspunsurile pe care Metrorex le va transmite în termenul solicitat de Comisia Europeana, respectiv 2 luni de la data primirii cererii de clarificareŢ, precizează reprezentanţii Metrorex.
Citeste continuarea pe Economica.net