Înscrierile pentru Regiunea București-Ilfov în Programul Casa Verde Fotovoltaice s-au încheiat, vineri, în primele nouă minute de la demararea sesiunii. În aplicației s-au înscris aproape 5.000 de persoane fizice. Bugetul alocat regiunii a fost de 99.860.000 de lei.

Vineri a demarat sesiunea de înscriere a persoanelor fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională – Casa Verde Fotovoltaice, pentru Regiunea București – Ilfov, potrivit Mediafax.

Bugetul de 99.860.000 de lei alocat acestei regiuni a fost rezervat integral în primele nouă minute prin înscrierea unui număr de 4.993 de persoane fizice, anunță AFM într-un comunicat de presă.

„Ni s-a reconfirmat interesul pe care oamenii îl au față de acest program. Există o cerere foarte mare pentru subvenția de 20.000 de lei oferită de AFM fiecărui beneficiar pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice, iar înscrierile de astăzi s-au desfășurat în cele mai bune condiții. Persoanele fizice din celelalte regiuni care doresc să se înscrie în program o vor putea face în zilele următoare, conform calendarului publicat pe site-ul instituției, în limita bugetului alocat fiecărei regiuni.”, a declarat președintele AFM, Laurențiu-Adrian Neculaescu.

O licitaţie de 3 milioane de euro privind contractarea unor servicii de cercetare legate de punerea în aplicare a politicii UE de control al tutunului, care vizează crearea unei „generaţii fără tutun”, a fost atribuită Reţelei Europene pentru Prevenirea Fumatului (ENSP) – de altfel, singura ofertă depusă în licitaţie – decizie criticată de europarlamentarul de centru-dreapta Sara Skyttedal (PPE) ca generând conflict de interese.

Proiectul, în valoare de 3 milioane de euro, aparţine Agenţiei Executive Europene pentru Sănătate şi Afaceri Digitale (HaDEA) şi vizează servicii de cercetare şi consultanţă legate de punerea în aplicare a politicii UE de control al tutunului şi a Planului European de Combatere a Cancerului care, printre altele, vizează crearea unei „Generaţii fără tutun”, în care mai puţin de 5% din populaţie să consume tutun până în 2040.

Singurul candidat în această licitaţie care, potrivit unui oficial al Comisiei, a fost publicată doar pe Twitter şi LinkedIn, este un consorţiu format din Reţeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP), Universitatea din Creta şi Open Evidence.

Lipsa altor oferte este puţin probabilă în cadrul acestor tipuri de licitaţii şi a ridicat semne de întrebare în rândul stakeholderilor şi decidenţilor.

Consorţiul va contribui la elaborarea politicii Comisiei în domeniul tutunului prin furnizarea de evaluări juridice, statistice, economice şi de sănătate asupra tutunului şi noilor produse cu tutun.

ENSP este o voce-cheie în ceea ce priveşte promovarea unei reglementări coezive a produselor din tutun (noi) la nivelul întregii UE. Contribuind cu o sponsorizare de 9.000 de euro, ENSP este, de asemenea, un partener-cheie în cadrul unei Iniţiative Cetăţeneşti Europene care are ca scop încetarea vânzării de produse din tutun şi nicotină cetăţenilor născuţi după 2010 şi atingerea obiectivului unei societăţi fără tutun până în 2030.

Conflict de interese?

Conflictul de interese în acest caz este „destul de evident”, a declarat europarlamentarul Sara Skyttedal pentru EURACTIV, afirmând că ENSP poate influenţa o reglementare mai strictă a produselor noi cu tutun, împiedicând trecerea fumătorilor de la ţigări la alegeri mai puţin riscante pentru sănătate. 

Pe 17 aprilie, Skyttedal a trimis Comisiei o întrebare cu solicitare de răspuns scris pe tema conflictului de interese în domeniul controlulului tutunului. Momentan, nu a primit încă nici un răspuns.

„Cum ne putem aştepta ca grupuri care au adoptat poziţii clare împotriva noilor produse cu nicotină şi care au făcut lobby public pentru restricţionarea acestor produse să ofere o evaluare corectă şi imparţială a oportunităţii pe care aceste produse o prezintă pentru a reduce efectele fumatului?”, a adăugat ea.

Skyttedal este de părere că sprijinul acordat fumătorilor pentru a renunţa la fumat – precum şi pentru a reduce rata mortalităţii asociate fumatului –  va eşua, deoarece procesul de elaborare a noilor legi este condus de persoane care au poziţii ferme împotriva alternativelor de fumat, ceea ce ar putea pune în pericol progresul planului UE de Combatere a Cancerului. 

În plus, Comisia s-a dovedit părtinitoare în acest caz, potrivit lui Skyttedal.

Pentru ca CE să se asigure că există puncte de vedere diferite cu privire la reglementarea controlului tutunului, ar trebui să ia în considerare toate părţile implicate în această dezbatere, dar trebuie să ţină cont în special de vocile persoanelor care încearcă să renunţe la fumat folosind alternative, a spus Skyttedal, adăugând că ar trebui să ia în considerare şi modelul ţărilor care au reuşit să elimine fumatul, precum Suedia.

ENSP: Conflictul de interese nu se aplică

La rândul său, ENSP afirmă că nu are niciun conflict de interese în acest caz.

„Rolul ENSP este de a oferi expertiză în ceea ce priveşte aspectele tehnice şi ştiinţifice legate de controlul tutunului. ENSP şi nici un alt membru al consorţiului, de altfel, nu se ocupă de elaborarea politicilor”, a declarat pentru EURACTIV secretarul general al ENSP, Cornel Radu-Loghin.

În plus, „însuşi conceptul” de conflict de interese nu se aplică unei organizaţii non-profit care „nu are niciun fel de interes economic în afacerile cu tutun”, a declarat Radu-Loghin, adăugând că ENSP poate pune la dispoziţia Comisiei „experţi apreciaţi la nivel mondial, cu pregătire academică şi experienţă remarcabilă”.

„Suntem mândri că am contribuit la aproape toate reglementările actuale privind produsele din tutun şi nicotină”, a declarat Radu-Loghin, adăugând că aşteaptă cu nerăbdare reglementări mai stricte împotriva „produselor mortale şi care creează dependenţă”.

Conform documentaţiei din cadrul licitaţiei, contractul vizează furnizarea de sprijin tehnic, ştiinţific şi juridic Comisiei în ceea ce priveşte politicile şi legislaţia privind controlul tutunului, pentru a „contribui la consolidarea calităţii, eficienţei şi impactului acestora”, a declarat Radu-Loghin pentru EURACTIV.

Poziţia Comisiei

Întrebat de EURACTIV, un oficial a susţinut „prioritatea crucială” a Comisiei în evitarea conflictelor de interese, în special în portofoliul politicilor de control al tutunului şi a reamintit că Comisia asigură o implementare şi o dezvoltare transparentă şi deschisă a politicilor, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări.

„Acest proces de evaluare complet transparent permite tuturor părţilor interesate, consumatorilor şi publicului larg să furnizeze dovezi şi să îşi exprime opiniile cu privire la reglementările UE privind controlul tutunului şi să se implice în elaborarea politicilor”, a declarat oficialul Comisiei.

În cadrul contractului, a reamintit oficialul, ENSP şi partenerii săi au semnat o Declaraţie de onoare şi o declaraţie suplimentară privind absenţa conflictului de interese în domeniul tutunului şi sunt obligaţi să notifice orice conflict de interese care apare în viitor.

Produsele noi, cum ar fi tutunul încălzit, ţigările electronice, pungile cu nicotină sau snus, au apărut ca o alternativă la fumatul tradiţional, care provoacă anual 700.000 de decese în Europa.

Susţinătorii acestor produse spun că sunt mult mai puţin nocive decât ţigările tradiţionale, în timp ce oponenţii spun că sunt în continuare nocive şi, mai ales, că nu le cunoaştem efectele pe termen lung, având în vedere că au intrat recent pe piaţă.

Contrar lui Skyttedal, europarlamentarul italian Alessandra Moretti a declarat pentru EURACTIV în octombrie anul trecut că oamenii de ştiinţă „ştiu cu siguranţă” că noile produse alternative de tutun şi nicotină sunt dăunătoare.

„Dacă nu cunoaştem cu certitudine efectele pe termen lung, nu putem stabili că acestea sunt inofensive”, a declarat ea pentru EURACTIV Italia.

„Până în prezent, ştim cu siguranţă că sunt instrumente dăunătoare. Efectele pe termen mediu şi lung le vom avea în curând şi, din păcate, mă tem că vom avea dovezi ştiinţifice care să confirme nocivitatea lor pentru sănătate”, a avertizat Moretti.

Banii din mitele încasate de foștii agenți de poliție rutieră Valentin Olteanu și Andrei Pantea urmau să devină, în cazul unuia rate legale pentru o mașină de lux Tesla, de aproximativ 55.000 de euro, iar în cazul celuilalt suport pentru o afacere care se pare că mergea oricum în pierdere, respectiv un salon de înfrumusețare.

Potrivit actelor de la dosarul transmis instanțelor de judecată cu propunerea de arestare preventivă a celor doi, se pare că ambii aveau planuri bine definite în ceea ce privește sumele ilegale de bani extorcate de la șoferii fie imprudenți fie necunoscători ai legii.

Concret, se arată în dosar, potrivit unui dintre actele depuse, „rezultă că agentul șef de poliție Valentin Olteanu dorește achiziția unui autovehicul electric marca Tesla, având strânsă o sumă de bani de circa 15.000 de euro necesară pentru avans, restul sumei până la achitarea valorii totale de circa 55.000 de euro, urmând a fi împărțită în tranșe lunare pe o perioadă de 60 de luni (5 ani), rata lunară urmând a fi stabilită în jurul sumei de 1000 de euro”.

Om în uniformă, afaceri de patron…

„În condițiile în care venitul lunar net al unui agent de poliție se situează în jurul sumei de 5500 de lei (circa 1.100 de euro), există suspiciunea rezonabilă că agentul de poliție avea în vedere să achite rata lunară din sumele de bani pe care le-a acumulat sau intenționa să le obțină cu titlu de mită, astfel încât este fără dubiu că activitatea infracțională a inculpaților ar fi continuat în lipsa intervenției organelor de urmărire penală”, se mai arată în dosarul analizat de TB și CAB.

Separat, „din propriile susțineri, inculpatul Andrei Pantea a investit sume mari de bani într-un salon de înfrumusețare din mun. Târgoviște, iar, în continuare, deoarece afacerea nu este profitabilă, plătește din fondurile proprii salariile angajaților și chiria salonului, sume de peste 10.000 de lei lunar pe care nu și le-ar permite din salariul de ofițer de poliție, existând suspiciunea că a investit și investește sumele de bani primite cu titlu de mită”, se mai arată în dosar.

”Păi io am deschis, măi. E afacerea mea. Că e pe altcineva pe acte, e altă treabă”, ”Bă, uite, măcar sincer mă cam sâcâie salonu’ ăla de l-a deschis nevastă-mea, că nu e pe producție”, ”… am băgat mai mult io bani în aia decât…”, ”păi am adus bani de acasă”, ” am salarii de plătit, am chirii, am (trivial) mea!”, ”Să moară mă-sa dacă mai am bani”, ”Ce-ai mă? Păi am… 3 inși … 28 de mi … 27 de milioane salariu”, ” Și tre’ să le dau bani, că nu stă lumea”, ”Acolo am puțin. Am 1000 de lei chirie. Ce-ai?”, sunt discuțiile fostului ofițer Pantea legate de situația precară a afacerii derulate ilegal, ca oficial al MAI.

„Sărăcie„ mare în autospeciala poliției rutiere…

„Fiind obișnuiți cu sume de bani consistente (investigatorii le-au dat 3000, respectiv 2900 de lei), inculpații folosesc un limbaj peiorativ pentru a descrie situațiile în care sumele de bani primite sunt sub nivelul așteptărilor: ”Mamă, ce sărăcie!” (inculpatul Valentin Olteanu) (în condițiile în care au primit la data de 23 martie 2023 cu titlu de mită 100 de lei de la proprietarul unui autoturism parcat neregulamentar pentru a nu fi sancționat”, se mai arată în actele dosarului.

Se „odihnesc„ în arest la domiciliu

Curtea de Apel București, a respins, joi, contestația procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului București prin care instanța a respins propunerea de arestare preventivă a celor doi polițiști rutieri care au primit de aproape 40 de ori șapgă de la conducătorii auto ai unor mașini de lux.

Decizia de joi este definitivă astfel că cei doi foști polițiști vor sta 30 de zile în arest la domiciliu așa cum a stabilit Tribunalul București.

Judecătoarea de la Tribunalul București care a stabilit plasarea în arest la domiciliu a celor doi agenți rutieri ridicați de DNA în flagrant delict executat pe străzile din cartierul bucureștean Dorobanți/Floreasca motivează indulgența de a-i lăsa pe aceștia în arest la domiciliu prin faptul că faptele acestora nu sunt suficient de grave pentru cea mai dură măsură preventivă

Mai precis, potrivit motivării cenzurate emise de Tribunalul București, magistratul Cârciumariu admite gravitatea faptelor și a conduitei celor doi polițiști dar susține că ar fi neclar referatul cu propunerea arestării preventive în cazul cel puțin a unuia dintre cei doi inculpați.

Fără a explica concret legătura de cauzalitate dintre acest aspect și luarea unei măsuri ferme față de angajați ai statului care într-o lună de zile au primit mită de cel puțin 38 de ori, magistratul trece la concluzia finală că cei doi pot beneficia de o măsură mai blândă, respectiv cea a arestului la domiciliu timp de 30 de zile.

Fapte grave văzute de ochiul blând al judecătorului

„Reamintim că asupra inculpaților planează suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, fundamentată pe probele administrate în cauză: declarațiile inculpaților … (…), … (…), …, …, …, …, …, …, …, ale martorilor, …, …, …, …, …, …, …, …, …, …, …, …, …, …, …, …, …, … (toate în volumul …), procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (…), procesul – verbal întocmit de investigatorii sub acoperire … (…), … (…) și … (…), procesele verbale de redare a activităților efectuate de … și … în perioada 23 martie 2023 – 27 martie 2023, verificările în bazele de date (toate în volumele .).”, începe analiza magistratului TB.

„Judecătorul de drepturi și libertăți constată că infracțiunile de corupție de a căror comitere sunt acuzați inculpații, prin prisma severității pedepselor, a numărului mare de acte materiale ce se reține a fi fost comise în interval de aprox. o lună, data fiind și calitatea de polițiști a inculpaților, justifică luarea unei măsuri preventive”, notează mai apoi judecătorul de drepturi și libertăți.

În continuare, fără alte elemente de detaliu magistratul TB arată că este suficientă totuși măsura arestului la domiciliu față de cei doi agenți de la poliția rutieră.

„Judecătorul de drepturi și libertăți consideră, la acest moment procesual, ținând seama … că este justificată luarea în considerare a unei măsuri preventive mai blânde decât arestul preventiv- arestul la domiciliu, măsură care prin restricțiile și obligațiile impuse este suficientă pentru a asigura un control asupra comportamentului inculpaților, pentru buna desfășurare a procesului penal și asigurarea prezenței inculpaților la dispoziția organelor judiciare”, se mai arată în motivarea cenzurată a TB.

Rețetă de succes pentru infractorii la costum – Grava corupție, măsuri umile

Magistratul TB a lăsat totuși necenzurat în motivarea de 3 pagini emisă pentru presă detaliul că în cazul unuia dintre inculpați magistratul DNA este posibil să fi comis o eroare materială, gen de eroare ce se poate îndrepta prin instituția „îndreptare eroare materială„, legată de numărul de acte materiale ale faptei de  luare de mită.

„Trebuie remarcat faptul că în referatul cu propunere de arestare preventivă, în privința inculpatului …, numărul actelor materiale oscilează, indicându-se atât 38 cât și 39 de acte materiale; de asemenea, deși se arată că activitatea infracțională a inculpaților s-ar fi desfășurat în perioada 23 martie – 22 aprilie 2023, primul act material descris este din 19.03.2023, iar ultimul act material este din 27.04.2023, aspecte ce pot afecta legalitatea urmăririi penale”, se arată în documentul public transmis de TB.

Ce se poate înțelege din pasajul redat în documentul oficial este aceea că procurorul DNA a nominalizat mai multe acte materiale, adică dăți în care cei doi polițiști au primit mita în palmă, decât a nominalizat în ordonanța de începere a urmării penale.

Acest aspect, poate fi explicat, spun surse judiciare consultate de SPS în acest caz, prin faptul că noi acte materiale este posibil să fi fost descoperite în perioada de audieri scursă de la momentul flagrantului delict și ridicare a polițiștilor și până la conducerea acestora la sediul instanței în fața judecătorului de drepturi și libertăți.

Cu toate acestea atrag atenția sursele invocate, astfel de erori nu au menirea de a respinge din scaun o propunere, tocmai pentru că ele se pot corecta, și observă lejeritatea cu care fapte grave de corupție au fost „tratate blând„ de către magistratul de drepturi și libertăți.

Curtea de Apel București a primit, joi, dosarul și contestația procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului București prin care magistratul Mihaela Lavinia Cîrciumariu a stabilit respingerea propunerii arestării celor doi polițiști ridicați de Direcție în flagrant delict când luau mită, și plasarea lor în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Decizia a fost contestaă iar acum un judecător de drepturi și libertăți de la CAB va analiza, în 11 mai, contestația procurorilor DNA.

Tribunalul Bucureşti a dispus, vineri, plasarea în arest la domiciliu a celor doi poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere a Capitalei prinşi de DNA în timp ce luau mită de la un şofer pe Calea Dorobanţi.

Procurorii DNA solicitaseră arestarea preventivă a poliţiştilor, însă un judecător de la tribunal a respins cererea, agenţii fiind plasaţi în arest la domiciliu, informează Agerpres.

Un ofiţer de poliţie şi un agent au fost prinşi, joi, de către DGA şi DNA, pe Calea Dorobanţi din Bucureşti, în timp ce primeau mită de la un şofer.

În imaginile apărute în spaţiul public, maşina de poliţie în care se afla echipajul cu cei doi poliţişti a fost oprită în trafic de procurorii DNA şi ofiţerii DGA, fiind percheziţionată sub privirile trecătorilor. Mita ar fi fost primită de la un bărbat care conducea o maşină cu numere de înmatriculare din Turcia.

Cine sunt cei doi polițiști

Este vorba de Andrei Pantea, comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti – Brigada Rutieră, şi Valentin Olteanu, agent şef de poliţie în cadrul DGPMB – Brigada Rutieră.

Procurorii anticorupţie notează că, în perioada 19 martie – 22 aprilie, Andrei Pantea şi Valentin Olteanu au primit diverse sume de bani de la 23 de şoferi, pentru a nu-i amenda şi a nu le suspenda permisul de conducere în urma încălcării unor reguli de circulaţie.

„Ca mod de operare, de cele mai multe ori, banii ascunşi între documentele solicitate de către agentul şef de poliţie Valentin Olteanu (asigurare sau certificat de înmatriculare) ajungeau la comisarul Andrei Pantea. Ulterior, acesta ar fi scos banii, i-ar fi introdus în portofel sau buzunar, iar la sfârşitul programului acele sume de bani ar fi fost împărţite între cei doi. În contextul menţionat, joi, cei doi suspecţi ar fi fost surprinşi în flagrant de către procurorii anticorupţie după ce ar fi primit de la patru conducători auto suma totală de peste 2.000 lei”, arată anchetatorii.