Sistemul termoenergetic se află de mai mulţi ani într-un moment de inflexiune, a intrat în zona periculoasă şi are nevoie de o schimbare reală şi de investiţii, a declarat miercuri Claudiu Creţu, directorul general al Termoenergetica, la o dezbatere privind provocările iernii 2021 – 2022 pentru sistemul energetic naţional, relatează Agerpres.

„Este nevoie de o reformă, care se poate face prin finanţare, de o schimbare reală a acestui sistem, e nevoie de investiţii, de centrale noi, de reţele noi, automatizate, conducerea la distanţă etc. Suntem într-un moment de inflexiune, suntem de mulţi ani în acest moment de inflexiune, am pierdut prea mult timp valoros, am intrat în zona periculoasă, suntem în zona periculoasă şi deja acum ne chinuim să rezistăm”, a afirmat Creţu la conferinţa organizată de Focus Energetic.

El a subliniat că, din păcate, sistemele de termoficare din România, sistemele de centrale de cogenerare în ultimii 10-20 de ani „au fost lăsate de izbelişte” şi începem „să simţim pe pielea noastră” lipsa investiţiilor în centrale de cogenerare de mare eficienţă, care ar fi putut deservi toate aglomerările urbane sau oraşele mari din rom şi ar fi dus la foarte mulţi MW în plus, poate şi peste 1.000, ceea ce ar fi asigurat securitate energetică.

Totodată, Creţu a menţionat că avem probleme în această iarnă, pe de o parte din cauza aprovizionării cu gaze şi pe de alta din cauza preţurilor.

„Pun o întrebare care poate are o doză de retorică: dacă am fi avut în acest moment, pe lângă oraşele din România, centrale de cogenerare de mare eficienţă cu tehnologie nouă, cu consum mic de combustibili, oare am fi stat mai bine în această iarnă? Evident. Bucureştiul consumă gaze în centrale de cogenerare producţie 1964 – 1966, energofage, cu consum mare de gaze şi producţie mică. Nu mai spun de oraşele care au renunţat la sistemele centralizate de energie termică şi evident consumul de gaze a crescut. Suntem în situaţia în care dependenţa de importuri e una din ce în ce mai mare şi din cauza faptului că în ultimii 10 – 15 ani nu s-au făcut investiţii în centrale de cogenerare noi, care să fi asigurat şi energie electrică. Am fi avut mai multă energie electrică pe piaţă, în consecinţă un preţ mai mic, o siguranţă mai mare a aprovizionării cu energie electrică şi cu gaze, pentru că am fi avut un consum de gaze mai mic”, a explicat directorul Termoenergetica.

Creţu a semnalat că sistemele de termoficare au fost lăsate în degradare, în oraşele mai mici s-au şi închis, iar în Bucureşti „începe să doară din ce în ce mai tare”, pentru că apar avarii aproape în fiecare zi, iar pierderile sunt foarte mari.

„Sunt doi – trei ani de când spun de cele 2000 – 2500 de tone pe oră care se pierd în fiecare zi prin ţevile din subsolul Bucureştiului. Diferenţa o face faptul că iarna trecută se pierdeau 2.000 de tone care înglobau un preţ al gazelor de anul trecut. Anul acesta pierderile înseamnă energie termică care se produce cu un preţ al gazelor mult mai mare, prin certificate de carbon mult mai mari, deci pierderile financiare sunt cu atât mai mari. (…) Mă uit în fiecare zi, am lansat o aplicaţie informatică care poate fi descărcată pe iOS, pe Android, pentru a comunica cu cetăţenii cât mai rapid, pentru a vedea problemele noastre, şi mă uit în fiecare zi pe ea pentru a vedea starea sistemului. Suntem la 89%, 92%, 93%, 95%, iar scădem la 91% stare de funcţionare a sistemului. Încercăm să îmbunătăţim, să ajungem la 100%, să nu avem nicio reclamaţie, dar situaţia reală din teren e că undeva 5% – 8% sunt zilnic probleme. Când vezi că 95% e ok, e bine. 5% din 580.000 – 600.000 de apartamente înseamnă zeci de mii de apartamente, 30.000 de apartamente, respectiv 50.000 – 60.000 de oameni, de bucureşteni, care simt în calorifer, la chiuvetă, lipsa parametrilor agentului termic. Nu întotdeauna e o avarie totală”, a punctat Claudiu Creţu.