Politica
Ministrul liberal al Mediului a invatat-o pe Firea ce este bunul simt. De la atacuri si plangeri fara sens, la conferinta de presa comuna!

„Azi am avut a doua şedinţă a Comitetului Naţional pentru Deşeuri, cu două obiective principale. Unul a fost prima discuţie pe procedura de infringement pe care România o are azi pe gropile vechi de deşeuri la nivel naţional şi un al doilea subiect de discuţie, constructiv, a fost etapa de pre infringement în care se află România privind gropile de gunoi din Bucureşti. A fost discuţie constructivă în care sper că vom face paşi importanţi în perioada următoare. Am stabilit cu Primăria generală a Capitalei ca până în data de 27 ianuarie să ne fie transmise informaţiile privind proiectul EU Pilot şi groapa de gunoi de la Chiajna pe care să le transmitem Comisiei Europene cu speranţa că procedura de pre infringement va fi închisă”, a explicat Alexe, după întâlnirea cu primarul Capitalei şi cu primarii de sectoare, potrivit Agerpres.
„Am răspuns prezent solicitării ministrului de a ne întâlni în şedinţa Comitetului Naţional al Mediului. Am fost impresionată de interesul echipei de a se lupta cu poluarea. Azi am vorbit despre gropile de gunoi. Cum ştiţi, primăria Capitalei are 2 contracte semnate în 1999, cu Iridex şi EcoSud. I-am comunicat dlui ministru că sunt mai multe sesizări din partea cetăţenilor privind mirosul de acolo. Dl Alexe ne-a garantat tot sprijinul atât în vederea unor analize şi a altor cercetări pentru a vedea în ce măsură cetăţenii din apropiere suferă din cauza gropilor de gunoi. Contractele de salubrizare au fost semnate, pe alocuri, pe 20 de ani şi este greu să fie reziliate în cazul unor neconcordanţe”, a spus și Gabriela Firea
Alexe s-a declarat mulţumit de faptul că autorităţile publice locale şi Primăria Capitalei au fost de acord pentru găsirea unor soluţii, astfel încât procesul de colectare şi reciclare a deşeurilor să devină unul eficient.
„Mă bucur că autorităţile publice locale şi Primăria generală a Capitalei achiesează la faptul că trebuie să găsim soluţii astfel încât colectarea şi reciclarea deşeurilor de la nivel Capitalei să fie un proces cât se poate de eficient. Azi trebuie să atingem această ţintă de 50% la nivel naţional şi suntem la 13,81% şi la Bucureşti la 9%, dar am stabilit cu primarii de sector şi cu Primăria generală a Capitalei că ne vom întâlni pe acest subiect săptămâna viitoare, iar autorităţile publice locale şi-au luat angajamentul că vor propune soluţii să rezolve această problemă”, a spus ministrul.
Ministrul Mediului a precizat că a stabilit cu primarul Capitalei, Gabriela Firea, ca săptămâna viitoare să existe o soluţie propusă de Primăria municipiului Bucureşti referitoare la devierea deşeurilor de la două din cele trei gropi de gunoi, unde gradul de depozitare este unul foarte ridicat.
„Ca şi ministru al Mediului sper că şi autorităţile locale sunt pe aceeaşi lungime de undă. Nu trebuie să ajungem nici măcar o secundă ca Bucureştiul să fie invadat de gunoaie. Autorităţile publice locale să vina cu aceste propuneri iar eu, ca ministru al Mediului mi-am luat angajamentul că vom face tot ce trebuie să facă autoritatea de mediu să sprijinim propunerea şi iniţiativa autorităţilor publice locale. Am convenit, de asemenea, să venim în sprijinul autorităţilor locale din România şi vom demara la nivel de minister o amplă campanie de informare şi conştientizare a cetăţenilor români privind colectarea selectivă a deşeurilor ca un procent cât mai mare să ajungă să fie reciclate”, a mai afirmat Costel Alexe.
Miercuri a avut loc la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) întâlnirea Comitetului Naţional pentru Deşeuri, la care au participat atât primarul Capitalei, cât şi primarii de sectoare.
Conform datelor Ministerului Mediului, România trebuie să închidă 54 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 15 municipale şi 29 depozite de deşeuri periculoase şi nepericuloase.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara noastră va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
România a negociat 36 de condiţionalităţi ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.
Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.
Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.
Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.
Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.
Pe data de 22 decembrie 2017, Hotărârea de Guvern privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost aprobată în şedinţa Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă.m
Politica
Vergil Chiţac rămâne favorit la Primăria Constanța

Primarul Constanței Vergil Chiţac (PNL) rămâne favorit pentru a continua în scaunul de edil cu 38,1%, urmat de Horia Constantinescu (PSD) cu 27,3% / Alianţa PNL-PSD, cotă de 64,4% la europarlamentare.
Actualul primar al municipiului Constanţa Vergil Chiţac (PNL) conduce în topul intenţiilor de vot pentru Primărie, cu 38,1%, urmat de Horia Constantinescu (PSD) cu 27,3%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda PNL Constanţa. În ceea ce priveşte votul pentru Consiliul Local, pe primul loc se situează PNL – 36,3%, urmat de PSD – 29,5% şi de AUR – 13%. Clasamentul pentru Consiliul Judeţean este deschis tot de PNL – 37,8%, urmat de PSD – 29,7% şi AUR – 13,3%. Cele mai mari şase la preşedinţia CJ Constanţa le are candidatul PNL Florin Mitroi, cu 39,2% din intenţiile de vot, relevă sondajul. La alegerile europarlamentare, Alianţa PNL-PSD este creditată în Constanţa cu 64,4% din voturi.
Vergil Chiţac se situează pe primul loc cu 38,1%, urmat de Horia Constantinescu (PSD) cu 27,3%, Stelian Ion (Alianţa Dreapta Unită) – 13,4%, Sorin Ovidiu Cupăa (AUR) – 9,8%, scorurile celorlalţi candidaţi situându-se fiecare sub 3,3%.
Opţiuni pentru Consiliul Local

PNL – 36,3%, PSD – 29,5%, AUR – 13%, Alianţa Dreapta Unită – 12,8%.
Alegeri preşedintele Consiliului Judeţean
Pe primul loc este candidatul PNL Florin Mitroi – 39,2%, urmat de Cătălin Grasa (PSD) – 25,5%, Mohamad Murad (AUR) – 14,1%, Claudiu Iorga Palaz (Alianţa Dreapta Unită) – 12,3%.
Intenţia de vot pentru Consiliul Judeţean

PNL – 37,8%, PSD – 29,7%, AUR – 13,3%, Alianţa Dreapta Unită – 11,4%. Restul competitorilor electorali au sub 4% fiecare.
Alegeri europarlamentare
Alianţa PSD-PNL se situează pe primul loc cu 64,4% din intenţiile de vot. Pe poziţia a doua este Alianţa Dreapta Unită – 14,8%, AUR – 12,2%, SOS România – 4%, REPER – 3,2%.
Sondajul a fost realizat de INSCOP, la comanda PNL Constanţa, în perioada 9 – 19 mai, pe un eşantion de 1,100 de persoane, reprezentând populaţia rezidentă şi neinstituţionalizată din municipiul Constanţa. Datele au fost colecate pe bază de chestionar, prin interviuri faţă în faţă. Eroarea maximă tolerată este de +/-3%, intervalul de încredere fiind de 95%.
Politica
Un senator AUR a plecat la Alternativa Dreaptă!

Se confirmă ascensiunea Partidului Alternativa Dreaptă dar și fracționarea curentului conservator între acesta și AUR!
Astfel, după reușita Alternativei Drepte de a se înscrie cu liste complete în competiția pentru europarlamentare s-a produs o nouă mutare politică în cadrul partidului condus de Adela Marza (Președinte) și Mircea Andrei (Secretar General). Astfel, senatorul Adrian Costea, care reprezintă județul Ialomița, a părăsit formațiunea AUR și s-a înscris in Partidul Alternativa Dreapta.
”Voi rămâne mereu constant liniei politice conservatoare, de promovare a identității naționale și a valorilor fundamentale ale poporului român. Opțiunea mea este pentru Partidul Alternativa Dreaptă deoarece acesta este un Autentic partid conservator și de dreapta.”
Deputatul AUR Enachi Raisa şi-a anunţat în plenul Camerei Deputaţilor demisia din partid, ea precizând că va activa ca independent. „Vă anunţ că de astăzi îmi dau demisia şi nu mai fac parte din grupul AUR. Voi activa ca deputat independent”, a spus deputatul în şedinţa plenului Camerei Deputaţilor.
Politica
Președintele PMP Cristian Diaconescu sprijină candidatura lui Florin-Mircea Andrei la Primăria sectorului 1

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, și Rizia Tudorache, secretar general al PMP, au anunțat, în cadrul evenimentului de lansare a candidaților Partidului Alternativa Dreaptă pentru alegerile din 2024, că PMP susține candidatura lui Florin-Mircea Andrei la Primăria sectorului 1.
În fața sutelor de simpatizanți și membrii AD, prezenți la eveniment, avocatul Mircea Florin-Andrei și-a lansat programul de candidatură la Primăria sectorului 1 și a dat un mesaj clar:
,,Inima Sectorului 1 a încetat să bată astăzi! Am vorbit în ultimul an cu mii de oameni, care sunt disperați să scape de Clotilde Armand. Voi intra în această competiție electorală cu bucurie, sunt pregătit să mă lupt pentru a scăpa Sectorul 1 de umilința la care ne-a supus Clotilde Armand. Și cu ocazia acestui eveniment public, vreau să-i spun doamnei primar un singur lucru: orice candidat e mai bun decât dumneavoastră!’’
Tot astăzi, Partidul Alternativa Dreaptă a anunțat și lista candidaților pentru alegerile europarlamentare, listă deschisă de Adela Mârza, președintele partidului.
Partidul Alternativa Dreaptă este singurul partid din România afiliat Grupului European al Conservatorilor și Reformiștilor- ECR- condus, în calitate de președinte, de Giorgia Meloni, premierul Italiei.