Marturia unei bucurestence care a scapat din tramvaiul 25 in momentul incendiului: Tramvaiul se oprește. Ușile, însă, nu se deschid! Au ramas blocate!

Unul dintre pasagerii care au avut ghinionul să se afle miercuri dimineaţă în tramvaiul 25 din Capitală povesteşte coşmarul prin care a trecut. A vrut să ajungă la muncă, însă era să-şi piardă viaţa chiar în mijlocul de transport în comun după ce acesta a luat foc din senin.
Dorothea Dogaru s-a numărat printre călătorii tramvaiului care a luat foc miercuri dimineaţă, în Capitală. Aceasta povesteşte pe Facebook momentele cumplite prin care a trecut într-o dimineaţă care părea una obişnuită. Şi-a început ziua ca de obicei şi nimic nu prevestea coşmarul prin care avea să treacă.

<

„Pornim ca din pușcă și prind de veste că se fumează sub tramvai. Sar în sus și mă îndepărtez. Nasul meu e prea fin. Observ că și alții sînt sensibili, nu le priește fumul care începe să fie tot mai dens, tot mai negru și ocupă tot mai mult spațiu.

(…)
Tramvaiul se oprește. Ușile, însă, nu se deschid pentru că fabricația aparține unui geniu încrezător în dominația generală a curentului electric. Drept urmare s-a dezis la construirea vehiculului de posibilitatea acționării manuale sau mecanice a ușilor. În ciuda tuturor insistențelor unor călători pe dinăuntru și a vatmanului pe din afară, au rămas blocate.
Din grămada adunată ca la fotbalul american la una din uși, încep să se audă țipete. Motivul? Niște limbi de foc ne făceau semne vesele prin geam.
Gîndurile care-mi trec prin cap ar semăna cu astea: mi se pare ridicol! Aici se termină totul? Arsă de vie într-un vagon de tramvai? Ar trebui să mă rog! Oare mai am timp? Dar ce să spun?”, scrie femeia.
Tot ea povesteşte, mâhnită, că niciun trecător nu le-a sărit în ajutor, iar majoritatea bărbaţilor din tramvai au dat bir cu fugiţii cât de repede au putut.

„Unul singur a rămas și a și ajutat pe cine a putut. Vatmanul, de asemenea, a făcut tot ce a depins de el ca să ne scoată afară. În plus a încercat să stingă focul ca să nu ardem ca șobolanii. Nu știu cum ard șobolanii într-un tramvai, dar cam așa umblă vorba.”, mai scrie ea.