Creşterea numărului de locuinţe noi din Capitală nu a ţinut cont de infra­structura educa­ţională, astfel că s-a ajuns în si­tuaţia în care, în anumite zone, copiii merg la şcoală în trei schimburi, scrie Ziarul Financiar. În plus, adesea efectivele de elevi depăşesc 30 de copii într-o clasă, deşi legea învăţă­mântului spune clar că într-o clasă nu pot învăţa mai mult de 25 de copii.
În prezent, în nouă şcoli din Bucureşti care au ciclul de învăţământ primar copiii merg în trei schimburi la şcoală, în 338 de unităţi există câte două schimburi şi doar în 74 este un singur schimb, potrivit datelor de la Inspec­toratul Şcolar al Capitalei. Astfel, 81% dintre elevi învaţă în două schimburi în Bucureşti, în 18% merg într-un singur schimb, iar 2% merg în trei schimburi. Cum s-a ajuns în această situaţie?

„Avem o suprapopulare a Secto­rului 6, în zona Mili­tari. În această zonă în principal se stabilesc foarte mulţi locui­tori. Au fost construite cartiere şi nu s-a ţinut cont de partea educa­ţională. Un alt exemplu este ex­tin­derea explo­zivă a cartierului Băneasa care nu a ţinut cont şi ne-a supraaglomerat şcoa­la din zona de nord a Capitalei. Nu avem o dezvoltare armonioasă a reţelei de unităţi de învăţământ“, a precizat Ma­rian Banu, inspector în cadrul Inspecto­ratului Şcolar al Muncipiului Bucureşti.

În ultimii cinci ani, spre exemplu, Primăria Sectorului 6 a dat în folosinţă patru noi grădiniţe care au în medie 8-10 grupe, totalul pe fiecare grădiniţă fiind de 200 de copii (ceea ce înseamnă o medie de 20 – 25 de copii într-o grupă, adică aproape la capacitate maximă). În acest moment, în Sectorul 6 al Capitalei sunt 28 de grădiniţe şi 27 de şcoli primare, potrivit reprezentanţilor Pri­măriei Sectorului 6.
Un alt motiv al supraaglomerării şcolilor şi grădiniţelor din Bucureşti este introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. „Introducerea clasei pregă­titoare s-a făcut forţat neţinându-se cont de faptul că poate nu există spaţiu de şcolarizare. Încă din primul an de la implementarea acestei măsuri (în 2012 – n. red.), clasele pregătitoare au repre­zentat un efectiv suplimentar de 17.000 de copii“, a explicat Marian Banu.
El a mai spus că Inspectoratul şcolar, de exemplu, a fost nevoit să go­lească spaţiile dedicate cancelariilor,  depozitelor şi bibliotecilor pentru a facilita accesul în învăţământul primar al claselor pregătitoare.
Numărul mare de elevi din unele şcoli din Bucureşti a „forţat“ liderii unităţilor şcolare să redcă din numărul de ore sau durata lor, astfel încât unii elevi care vin la şcoală în schimbul întâi stau la şcoală circa trei ore. Acest lucru pune în dificultate şi părinţii care nu pot să ajungă la şcoală pentru a-şi lua copiii.

„Părinţilor le este greu să îşi ia copiii la aceste ore. Nu avem o reţea de after school, există astfel de programe în special în şcolile private. Iar programul «Şcoală după şcoală», care este oficial (şi care reprezintă un fel de after school pentru elevii din şcolile de stat – n. red.) nu asigură copiilor o masă caldă sau pregătire mai departe“, a spus Marian Banu.

Întrebat de ZF dacă redu­cerea orelor de stu­diu influenţează pregătirea elevilor, Marian Banu spune că aceştia petrec mai puţin timp la şcoală, iar neavând pregătirea în prezenţa unor cadre specializate, lucrurile au ajuns „ca atare“.

„Acolo unde avem after school se simte imediat o mai bună pregătire“, a explicat Marian Banu. La nivelul municipiului Bucureşti în prezent sunt 420 de unităţi de învăţământ de stat la o populaţie şcolară de circa 230.000 de copii, potrivit infor­ma­ţiilor de la Ins­pec­toratul Şcolar al Capitalei. În acelaşi timp, învă­ţământul particu­lar are  227 de uni­tăţi şcolare la o populaţie de peste 30.000 de copii.

„Din păcate răspunderea se face la nivel de sector, iar fiecare sector face ce poate. Spre exemplu, Sectorul 3 a extins şcoli, în timp ce Sectorul 2 a dublat numărul de grădiniţe. Dar nu se lucrează la acest aspect, nu există un sistem care să se coordoneze pentru că acest lucru înseamnă bani, profesionalism, reţele de alimentaţie, acces şi spaţiu“, a spus Marian Banu.
Citeste continuarea pe Ziarul Financiar.