Linie de metrou până în Bragadiru şi Voluntari, aeroport în sudul Bucureştiului, port la Glina şi 1 Decembrie sau tunel subteran sub Palatul Parlamentului, sunt doar câteva dintre planurile care par rupte din filme SF, dar care apar în Strategia de Dezvoltare Teritorială.
O parte dintre aceste planuri au mai fost propuse sub diferite forme cu mai bine de zece ani în urmă, însă au rămas neatinse. Acum strategia redactată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) îşi propune să implementeze aceste proiecte în până în 2035, scrie Capital.ro.
Printre transformările notabile dorite la nivelul Bucureştiului se numără „dezvoltarea localităţilor înconjurătoare şi crearea de noi zone urbane cu funcţie dominantă de locuire, localizarea unor importante firme comerciale cu o importantă forţă de muncă, precum şi intensificarea fluxurilor comerciale şi umane în întreaga zonă funcţională urbană“, se arată în strategia MDRAP.
Planul de acţiune al Ministerului cuprinde următoarele 24 de puncte majore:
1. Construcţia Autostrăzii de Centură a Municipiului Bucureşti (tronsoanele Centură Nord şi Centură Sud);
2. Finalizarea tronsonului A3 Bucureşti (Șos. Petricani) – Centura Bucureşti;
3. Extinderea transportului public în comun în judeţul Ilfov, prin înfiinţarea de linii preorăşeneşti operate cu autovehicule ecologice;
4. Extinderea reţelei de transport cu metroul (Piaţa Unirii – Bragadiru, Eroii Revoluţiei – Gara Progresul, Piaţa Universităţii – Pantelimon, Piaţa Unirii – Voluntari, Piaţa Victoriei – Aeroport “Henri Coandă” Otopeni, Gara de Nord – Eroii Revoluţiei, Gara Basarab-Dristor, Piaţa Universităţii – Drumul Taberei);
5. Implementarea unui sistem inteligent de management al traficului;
6. Construcţia de parcări subterane (Sala Palatului, Tonitza, Domniţa Bălaşa, Piaţa Constituţiei, Pod Izvor, Grădina Icoanei, Uranus-Piaţa Rahovei);
7. Închiderea inelului median de circulaţie la zona Nord – Autostrada Urbană Lacul Morii – Șoseaua Colentina;
8. Construţia de facilităţi de tip “park and ride” (Pantelimon, Băneasa);
9. Construcţia unui tunel subteran sub Palatul Parlamentului (conexiune Bd. Vasile Pârvan – Calea Rahovei);
10. Amenajarea de piste de biciclete şi înfiinţarea de centre de închiriere a bicicletelor;
11. Achiziţionarea de mijloace de transport în comun ecologice (tramvaie, troleibuze, autobuze ecologice, vagoane de metrou);
12. Construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti şi a porturilor Glina şi 1 Decembrie;
13. Regenerarea urbană a Cheiului Dâmboviţei;
14. Regenerarea spaţiilor urbane de pe Bulevardul Unirii;
15. Reabilitarea şi valorificarea turistică a centrului istoric al Municipiului Bucureşti, inclusiv amenajarea de spaţii culturale şi pentru industrii creative;
16. Construcţia triunghiului feroviar Gara de Nord – Gara Obor – Gara de Sud, cu reconfigurarea şi modernizarea Gării de Nord şi construcţia de tuneluri subterane între cele 3 staţii;
17. Reabilitarea centurii feroviare a Municipiului Bucureşti;
18. Construcţia unui nou Aeroport Internaţional în zona de sud a Municipiului Bucureşti;
19. Înfiinţarea şi operaţionalizarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Zona Metropolitană Bucureşti”;
20. Înfiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice: Măgurele, Otopeni, Popeşti-Leordeni, Chiajna, Berceni, Băneasa, Văcăreşti;
21. Înfiinţarea de parcuri industriale şi logistice: Otopeni, Adunaţii-Copăceni, 1 Decembrie, Budeşti;
22. Amenajarea de zone de agrement: Snagov, Comana, Scroviştea, Mihăileşti;
23. Reabilitarea siturilor contaminate şi reconversia lor funcţională: Glina, Canal Argeş, Pantelimon;
24. Plantarea unei centuri verzi a Municipiului Bucureşti (Lunca Argeş, Dâmboviţa).
În urma unei analize, MDRAP a identificat faptul că nevoia de investiţii în dezvoltarea teritorială a ţării depăşeşte suma de 125 mld. euro. România ar putea atrage pentru proiectele propuse circa 19,5 mld. euro din fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020, la care se adaugă bani de la bugetul de stat şi de la bugetele locale în valoare de 22,3 mld. euro, împrumuturi de 5,3 mld. euro şi bani din parteneriate public-private în valoare de 3,1 mld. euro. Totuşi, pentru a-şi îndeplini planul, statul are nevoie de un surplus de finanţare de 76,1 mld. euro, potrivit documentului citat.