Stirile Zilei
VIDEO-Cum a mai construit PSD-ul o data sala polivalenta promisa de Gabriela Firea!
Primăria Generală a renunţat la modificarea Centrului Expoziţional Romexpo şi a anunţat că se pregăteşte să construiască noua sală, cu o capacitate de 15.000 de locuri, pe terenul de lângă Arena Naţională. Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român le recomandă autorităţilor bucureştene să ia exemplul Clujului. Iar antrenoarea Nicoleta Grasu vrea ca primăria să găsească altă destinaţie pentru proiect.
O duzină de scaune spălăcite, prinse pe fiare ruginite, un ţarc pentru discoboli, străjuit de… ciulini , porţi de fotbal de-o seamă cu bunica, gunoaie pe la garduri, privite de sus, de turnul de antrenament al paraşutiştilor. Aşa arată locul pe care Sorin Oprescu ca primar al Bucureştiului şi Victor Ponta, pe-atunci premier al ţării, anunţau că-l vor transforma într-o sală polivalentă ultramodernă Era decembrie 2013. Guvernul era dispus să plătească 50 de milioane de euro din cele 65 estimate pentru construcţie. Iar sala promisă urma să găzduiască Campionatul European de Gimnastică şi alte competiţii grandioase.
„Am promis că o facem, ca la sfârşitul anului 2015 să avem plăcerea să vă invităm să vedeţi că ne-am ţinut de cuvânt”, spunea Sorin Oprescu, în 16 decembrie 2013.
„Guvernul va sprijini financiar, în mod direct, construcţia unei săli multifuncţionale de care Bucureştiul şi de care România are nevoie. Am predat terenul, studiul de fezabilitate, ştiu că au pornit procedurile”, susţinea şi Victor Ponta în aceeaşi zi.
„Vă rog să fiţi convinşi că tratăm cu seriozitate lucrul ăsta”, sublinia Sorin Oprescu.
Iar seriozitatea s-a văzut. În 2015, Capitala s-a făcut de râs: Federaţia Internaţională de Gimnastică i-a retras Bucureştiului dreptul de organizare a Campionatului European.
Mihai Covaliu, preşedintele COSR: „Am pierdut foarte multe. În 2014 puteam organiza… Federaţia Română de Scrimă putea organiza un Campionat Mondial de Seniori. Era primul Campionat Mondial pe care-l puteam organiza, după 40 de ani”.
Timpul a trecut. Sorin Oprescu a plecat de la primărie. Victor Ponta a plecat şi el de la Palatul Victoria. Sala a rămas tot doar în schiţe. După ce a fost aleasă primar, Gabriela Firea a promis că va amenaja sala polivalentă la… Romexpo.
„În această sală polivalentă vor putea să se amenajeze 15 mii de locuri. De asemenea: vestiare, săli de conferinţe, loje şi tot ceea ce este necesar ca şi infrastructură într-o sală polivalentă pentru a putea fi acreditată la nivel european”, afirma Gabriela Firea, în 23 noiembrie 2016.
Conform ultimului anunţ, „noua sală polivalentă va fi edificată pe terenul situat lângă Arena Naţională, pe Bulevardul Basarabia, pe suprafaţa de 43.000 de metri pătraţi. Va avea două niveluri principale, pe şapte etaje, o arie construită de 17.000 de metri pătraţi şi aria construită desfăşurată de 60.000 de metri pătraţi. Complexul va dispune de o piscină olimpică şi o piscină competiţională pentru sărituri, ce poate găzdui o mie de spectatori”.
Mihai Covaliu – Preşedintele COSR: „Exemplul Clujului îl preia, şi ar fi bine să-l preia acum, Bucureştiul, prin tot ceea ce înseamnă o sală polivalentă. Dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea oraşului. Dezvoltare din punct de vedere economic şi bineînţeles, din punct de vedere sportiv. Nu e târziu nici acum. Dar trebuie să ne hotărâm. Să fim foarte hotărâţi.”
Locul vizat de municipalitate îi lasă, însă, fără loc de antrenament pe atleţi.
Nicoleta Grasu – antrenor CS Dinamo: „O veste proastă pentru noi aruncătorii şi pentru noi atletismul în primul rând. Pentru că dacă ne ia şi terenul ăsta nu mai avem unde să aruncăm. Se găsesc locuri şi în altă parte unde se poate face polivalenta”.
Va mai dura, însă, până când Bucureştiul va avea sala visată. Municipalitatea Capitalei nu a arătat proiectul şi nici n-a anunţat preţul. Vechiul studiu de fezabilitate, plătit acum cinci ani de statul român, e de mult expirat.
Sursa: Digi24.ro
Stirile Zilei
Kasparov cheamă românii să vadă live pe cei zece mari maeștri care se vor întrece la București până pe 6 iulie
Garry Kasparov povestește în premieră că, pentru crearea circuitului GCT, s-a inspirat dintr-o tentativă a gigantului tehnologic Intel de la mijlocul anilor 90 de a pune bazele unui astfel de turneu. Nu a făcut-o Intel, a făcut-o Kasparov și a făcut pionierat cu acest concept de circuit de turnee profesioniste.
Astăzi are deja numeroși epigoni, care “încearcă să creeze o serie similară de competiții, deoarece menține interesul publicului pentru șah și creează o rețea excelentă”, explică legenda șahului. Comparativ cu alte sporturi, să spunem fotbalul, investițiile în șah sunt minime, dar impactul este major. “Poți cheltui milioane pe fotbal și să obții un logo mic în colțul unei reviste sau poți cheltui o fracțiune din acea sumă pe șah și să obții toată publicitatea pe care o dorești în întreaga țară și pe continent”, completează Kasparov.
Anul viitor turneul de șah fondat de Garry Kasparov, Grand Chess Tour, împlinește zece ani. Tot anul viitor se fac 40 de ani de la victoria memorabilă în care Kasparov câștiga titlul mondial la șah și devenea și cel mai longeviv campion mondial.
Adus în România în urmă cu cinci ani de antreprenorul Sacha Dragic și Fundația Superbet, circuitul Grand Chess Tour (GCT) a atins azi echilibrul perfect, spune fondatorul său, beneficiind de două grupuri puternice de sponsorizare de ambele părți ale Atlanticului.
Din nou la București
Prezent la București pentru a cincea oară la rând, Kasparov a acordat un interviu cu câteva zile înainte de începerea celei de-a doua etape a Grand Chess Tour, Superbet Chess Classic Romania. De la bun început, a ținut să sublinieze importanța faptului că evenimentul șahistic a devenit recurent. “Uitându-ne la dezvoltarea generală a șahului și în celelalte orașe gazdă ale GCT – Varșovia și Zagreb –, putem spune că Europa de Est și-a recâștigat locul în lumea șahului, pierdut după prăbușirea Uniunii Sovietice. La acest moment, este clar cea mai vibrantă parte a lumii șahului din Europa”, a declarat Kasparov.
GCT este unul dintre cele mai prestigioase evenimente nu doar în șah și sport, ci și o ocazie socială semnificativă în capitala României, devenind deja un reper al orașului. Etapa a doua a Grand Chess Tour va avea loc la București în luna iunie, începând din 25 iunie.
În anul AI-ului, Kasparov a subliniat și importanța tehnologiei și a creativității în dezvoltarea șahului modern. “Lucrând cu tinerii de astăzi, văd cum operează computerele și colectează date. Pe de o parte, mașinile sunt jucători mult mai puternici, fac totul mai provocator. Pe de altă parte, această tehnologie creează oportunități enorme pentru tinerii talentați să își folosească creativitatea, având acces la tot ce s-a jucat vreodată în șah. Cred că azi computerele oferă șanse noi și oportunități nelimitate pentru cei care își pot exercita creativitatea”, a mai spus Kasparov, convins că investiția în șah va genera în cele din urmă suficient interes printre copii pentru a asigura apariția talentului. “Talentul există peste tot, este nevoie de oportunitate. Investițiile în evenimente precum GCT oferă șanse mai bune pentru antrenorii și cluburile de șah să atragă talente. Vorbim aici despre numere – dacă ai 10.000 de copii, ai șanse mai mari decât cu 1.000, dacă ai 20.000 de copii, șansele sunt și mai mari. Deci, este vorba despre atragerea generațiilor tinere spre șah. Statistic, șansele de a găsi un alt jucător sau talent puternic, bărbat sau femeie, cresc exponențial cu o participare mai mare”, a detaliat marele șahist.
La finalul interviului, Kasparov a îndemnat publicul să vină să îi vadă live pe cei zece mari maeștri care se vor întrece la București până pe 6 iulie. “Nimic nu se compară cu vizionarea live. Simți energia, atmosfera. Desigur, poți urmări online, dar dacă poți participa în persoană, poți experimenta tensiunea unică direct. Doar și 30 de minute în sală cu șahiștii care joacă și te simți ca și cum ai fi într-un templu”, a mărturisit șahistul, care în 2005 își anunța retragerea din șahul profesionist.
Potrivit unor surse avizate din Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, o delegație OCDE s-a deplasat anul trecut la noi în țară pentru a evalua modul în care România abordeaza problematica deșeurilor.
Cu aceasta ocazie au fost identificate mai multe vulnerabilități ale țării noastre in domeniu. Una dintre acestea o reprezinta lipsa capacității administrative a Gărzii Naționale de Mediu in lupta cu importurile ilegale de deșeuri.
Mai exact, Garda de Mediu are prea puțini comisari raportat la volumul de provocări in domeniul afacerilor ilegale cu deșeuri.
Ca urmare, Ministerul Mediului si-a asumat inca din Octombrie 2023 ca va suplimenta efectivele Gărzii de Mediu cu 150 de comisari pana la 01.01.2025 (vezi foto 1).
Această promisiune se pare ca prinde contur, pentru că ieri Garda de Mediu a depus la Ministerul Mediului proiectul de reorganizare al instituţiei.(vezi foto 2)
Proiectul este concentrat pe îndeplinirea condițiilor impuse pentru aderarea la OCDE și întărirea Gărzii de Mediu în combaterea fenomenului de trafic ilegal de deșeuri.
Conform celor mai recente date publicate de Institutul National de Statistica (INS), valoarea totala a exporturilor de produse din tutun brut si prelucrat, precum tigarete si consumabile pentru produsele din tutun incalzit, a fost de 1,68 de miliarde de euro in 2023, marcand o crestere de 200 de milioane de euro fata de anul anterior. BAT Romania, cel mai mare jucator de pe piata locala a tutunului, exporta circa 70% din volumele produse la Ploiesti (tigarete si consumabile din tutun pentru glo), unde se afla a doua cea mai mare fabrica din Europa a grupului si unde s-au investit pana in prezent peste 500 de milioane de euro.
Valoarea totala a importurilor de tutun brut si prelucrat in 2023 a fost de circa 412 de milioane euro, astfel contributia pozitiva a sectorului tutunului la balanta comerciala a Romaniei crescand la o valoare de peste 1,2 miliarde de euro, fata de 1,1 miliarde de euro in anul anterior.
Potrivit datelor publicate de INS, volumul exporturilor produselor din tutun a crescut cu peste 300 de milioane de euro in ultimii 3 ani, evoluand de la 1,34 miliarde de euro in 2021 la un volum total de peste 1,68 miliarde de euro la nivelul anului trecut. De asemenea, potrivit INS, in anul 2023 produsele din tutun au reprezentat circa 43% din totalul exporturilor de produse alimentare, bauturi si tutun.
„Fabrica noastra de la Ploiesti este un exemplu elocvent al obiectivelor asumate de BAT pentru construirea unui viitor mai bun, prin investitii constante in inovatie tehnologica, in sustenabilitate si in pregatirea si dezvoltarea profesionala a celor peste 1.000 de angajati, la standardele unei companii a viitorului. Ramanem un partener strategic in dezvoltarea economica a Romaniei, prin investitiile continue directe si indirecte, prin aportul la echilibrarea balantei comerciale a tarii si prin contributii semnificative sub forma de taxe si impozite la bugetul de stat”, a declarat Jorge Araya, Director al Ariei Europa de Sud – Est in cadrul BAT si Director General BAT Romania.
Cu o cota de piata de peste 50%, BAT este cea mai mare companie de pe piata tutunului din Romania si singura al carei portofoliu include toate cele trei categorii disponibile de produse cu nicotina cu risc redus*, precum produse moderne cu nicotina pentru uz oral, produse pentru vapat si consumabile din tutun si plante pentru glo, dispozitivul de incalzire a consumabilelor. BAT isi pastreaza angajamentul ca partener durabil al economiei romanesti, fiind unul dintre cei mai mari investitori straini si intre primii cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al tarii. In primii 25 de ani de prezenta locala, compania a generat un impact de peste 125 de miliarde de euro in economie, din care circa 24 de miliarde de euro reprezinta contributie directa la bugetul de stat, sub forma de taxe si accize. BAT asigura peste 3.000 de locuri de munca in Romania si genereaza alte 30.000 de locuri de munca indirect, prin lantul de distributie si aprovizionare.
BAT a lansat in Romania in decembrie 2017 dispozitivul glo, cel mai inovator produs al companiei care incalzeste, nu arde tutunul. La nivelul grupului BAT, fabrica din Romania a fost primul centru de productie din Uniunea Europeana si al treilea la nivel global in care a fost demarata productia consumabilelor din tutun de noua generatie, folosite impreuna cu glo, dispozitivul inovator din portofoliul BAT pentru incalzirea tutunului si, recent, a consumabilelor din plante.
Fabrica BAT din Ploiesti este certificata AWS (Alliance for Water Stewardship) pentru consumul sustenabil de apa si, in prezent, nici o cantitate de deseuri produse aici nu mai este trimisa la groapa de gunoi. Recent, ca parte a angajamentului BAT pentru sustenabilitate si dezvoltarea surselor de energie verde, circa 1.000 de panouri fotovoltaice au fost instalate pe acoperisul halei de productie de la Ploiesti.