PNL şi USR au decis, marţi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI.

„Subsemnaţii, Senatori, membri ai Partidului Naţional Liberal, precum şi ai Uniunii Salvaţi România, semnatari ai prezentei sesizări conform tabelului de semnături anexat prezentei, în original, formulăm prezenta sesizare de neconstituţionalitate cu privire la Legea privind declasificarea unor documente adoptată de către Camera Deputaţilor, în şedinţa din data de 14 noiembrie 2018”, arată partidele de Opoziţie, în sesizarea depusă marţi la CCR.
Printre prevederile invocate drept neconstituţionale de către PNL şi USR se numără articolul privitor la dreptul de a se adresa instanţelor competente a persoanelor care se consideră vătămate în urma protocoalelor încheiate între SRI şi DNA.
„Art. 4 din proiectul de lege stabileşte dreptul persoanelor vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele enunţate la art. 1 de a se adresa instanţelor competente, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a legii, pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. Dacă legiuitorul a avut în vedere că documentele emise conform art. 1 sunt acte administrative producătorare de efecte juridice, fără a se mai preciza altceva în textul legii, rezultă că acţiunea care poate fi introdusă de persoana vătămată într-un drept sau interes legitim nu poate fi decât o acţiune în contencios administrativ. În acest caz, suntem în prezenţa unei reglementări în materia contenciosului administrativ care nu se poate realiza decât prin intermediul unei legi organice conform prevederilor art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituţia republicată”, se arată în sesizarea PNL şi USR.
De asemenea, partidele de Opoziţie vor ca judecătorii să se pronunţe şi pe articolul 5, referitor la revizuirea probelor din dosare.
„În raport de argumentele avute în vedere mai sus, trebuie analizat şi art. 5 din legea criticată care reglementează un nou caz de revizuire a hotărârilor penale definitive, suplimentar celor deja prevăzute în art. 453 din Codul de procedură penală. De asemenea, prin acest articol legiuitorul a stabilit şi competenţa de judecată a cererii de revizuire care revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei. În acest caz, reglementând o nouă competenţă pentru instanţa de judecată, legiuitorul se încadrează din nou la categoria legilor organice, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, unde se precizează că organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti sunt aspecte care ţin de domeniul legii organice”, prevede textul sesizării.
În document, PNL şi USR susţin că sunt neconstituţionale şi prevederile articolului 6, prin care lucrătorii SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia conducerii instituţiilor documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17 CSAT nu vor răspunde penal, disciplinar sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens.
„Conţinutul art. 6 din lege conţine deasemenea, dispoziţii care făceau necesară adoptarea întregii legi sub forma unei legi organice şi nu a unei legi ordinare. Astfel art. 6 din proiectul de lege reglementează în materia răspunderii penale, administrative, disciplinare sau financiare în sensul eliminării oricăror forme de răspundere a lucrătorilor din Serviciul Român de Informaţii, dar şi pentru “cei din toate instituţiile emitente” (care pot fi, funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special, chiar magistraţi sau membri ai CSAŢ – miniştri, directori ai serviciilor de informaţii, Şeful Statului Major) şi care, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, pun la dispoziţia conducerii acestei Comisii parlamentare, documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea CSAT.
Astfel, reglementând în domeniul răspunderii penale, dispoziţia din lege se încadrează la categoria legilor organice prevăzute la art. 73 alin. 3 lit. h (infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora), iar prin reglementarea răspunderii unor categorii speciale de funcţionari, inclusiv sub aspectul introducerii unor cazuri de impunitate, reglementarea introdusă prin articolul 6 face obiectul unei legi organice dintre cele prevăzute la art. 73 alin. 3 litera (j) – daca are în vedere statutul funcţionarilor publici sau la art. 73 alin. 3 litera (l) – dacă sunt vizaţi magistraţii – judecători sau procurori sau la art. 73 alin. 3 litera (e) – dacă se are în vedere răspunderea membrilor CSAŢ sau la art. 118 alin. (2) – dacă sunt vizate cadre militare”, prevede sesizarea opoziţiei asupra Legii privind desecretizarea deciziei CSAT nr. 17.
Şi judecătorii instanţei supreme au decis, marţi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente.
„Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr.616/2018). Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente”, se arată într-un comunicat transmis de instanţa supremă.
Potrivit hotărârii, în cuprinsul dispoziţiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente se face referire la „mijloacele tehnice speciale”. „Sintagma „mijloace tehnice speciale” nu este utilizată în dispoziţiile Codului de procedură penală în materia probelor şi nu este explicată în cuprinsul Legii privind declasificarea unor documente, neputându-se determina, cu claritate, semnificaţia acesteia. În condiţiile în care „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale” constituie însuşi motivul revizuirii, imprecizia sintagmei „mijloace tehnice speciale” conduce la încălcarea standardelor privind calitatea legii consacrate în dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5)”, se arată în hotărâre.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 14 noiembrie, legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 şi că sunt supuse revizuirii sentinţele în care au fost administrate „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii. Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect care vizează şi desecretizarea tututor protocoalelor încheiate de SRI cu instituţii din sistemul judiciar.