Bani
Un bucurestean are mai multi bani decat un locuitor al Budapestei, ori al Varsoviei! Puterea de cumparare a Bucurestiului depaseste multe capitale europene

Cât de bine trăiesc locuitorii din oraşele-capitală şi din împrejurimile lor? Un bucureştean are 1.300 de euro pe lună de cheltuială, mai mulţi bani ca un locuitor din Budapesta sau Varşovia, dar liderii regionali la putere de cumpărare sunt cehii din Praga.
Un locuitor din Bucureşti şi împrejurimi are mai mulţi bani de cheltuială decât unul din Budapesta sau Varşovia, dar mai puţini decât unul din Praga, arată o analiză ZF pe baza datelor GfK Purchasing Power Europe 2022, scrie Mediafax.
Mai exact, un bucureştean are o putere medie de cumpărare de puţin sub 15.500 de euro pe an, adică 1.300 de euro pe lună, ceea ce înseamnă dublu faţă de media naţională şi foarte aproape de media europeană. Cifrele ilustrează faptul că românii care locuiesc în Capitală şi împrejurimi o duc la fel de bine ca europenii cu putere de cumpărare medie.
Există însă discrepanţe mari şi la nivelul Bătrânului Continent, diferenţele dintre bogaţi şi săraci adâncindu-se constant. Spre exemplu un parizian are în medie, anual, peste 36.000 de euro, cu 65% peste media naţională şi cu 122% peste cea europeană.
Mai mult, puterea de cumpărare a locuitorilor din oraşul-luminilor a crescut în doar un an cu circa 1.800 de euro. Avansul în Bucureşti este de 1.650 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor comunicate de GfK anul acesta şi în 2021. Astfel, deşi românii din Capitală devin mai bogaţi, parizienii se îmbogăţesc mai repede, iar discrepanţa nu scade.
ZF a încercat să analizeze în comparaţie puterea de cumpărare din oraşele-capitală şi din împrejurimi în mai multe ţări din Europa pentru că, de cele mai multe ori, această regiune este cea mai dezvoltată şi deci are cea mai mare putere de cumpărare. Excepţie fac unele ţări europene precum Spania sau Italia. În Cizmă, spre exemplu, nordul e mult mai dezvoltat decât sudul, iar Roma nu e în topul puterii de cumpărare.
În România, Bucureştiul e, de departe, cea mai dezvoltată zonă a ţării. Mai mult, stă bine şi la nivel european. Dacă în ceea ce priveşte România în ansamblul său, puterea de cumpărare e printre cele mai mici din Europa, la nivelul oraşului-capitală situaţia nu e la fel de dramatică.
România are o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an. Aceasta este cu 51% sub media europeană şi plasează piaţa locală pe locul 31 dintre cele 42 de tări incluse in studiul GfK. Spre comparaţie, Ungaria e o poziţie mai sus, iar Polonia e pe 29. Din nou, Cehia e lider regional, pe locul 22 în Europa, între 42 de ţări analizate.
Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi contribuţiilor caritabile şi incluzând orice beneficiu de stat primit. Valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentaţie, transport, utilităţi, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurare, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihnă, mobilitatea şi achiziţiile consumatorilor.
Statistica spune aşadar că Polonia, Cehia şi Ungaria sunt economii mai dezvoltate decât România, şi deci locuitorii din aceste ţări o duc mai bine la nivel general. Dacă situaţia e analizată punctual, la nivel de oraşe-capitală, lucrurile nu mai stau deloc aşa, Bucureştiul fiind mult peste Budapesta (cu 37%) şi chiar peste Varşovia. Doar praghezii o duc mai bine, şi pare că în acest oraş şi în împrejurimi veniturile oamenilor cresc mai rapid decât în Bucureşti.
Spre exemplu, în doar un an, locuitorii din capitala Cehiei au ajuns să aibă cu 3.000 de euro mai mult, adică 250 de euro în plus pe lună. Locuitorii din Bucureşti au câştigat din 2021 până în 2022 „doar“ 136 de euro pe lună.
Deşi cifrele pun Bucureştiul foarte sus pe harta nivelului de trai, iar statistic Capitala stă la fel de bine ca alte mari oraşe europene, realitatea din teren spune o altă povestă. Sistemul sanitar, cel de educaţie sau de termoficare sunt învechite, demodate şi cu probleme, iar pentru ca oraşul să fie cu adevărat unul european e nevoie, dincolo de majorări salariale, de deschideri de centre de R&D şi IT sau de magazine noi, de investiţii de stat în infrastructura de bază a urbei.
Chiar şi aşa, oraşele-capitală precum Praga, Bucureşti sau Varşovia sunt mult mai dezvoltate decât ţările lor în ansamblu, ele sunt un fel de enclave, iar România este, poate, cel mai concludent exemplu.
Bani
Studiu Gfk: Puterea de cumpărare în București este dublă față de media pe țară

Județul Constanța se află, în acest an, la jumătatea clasamentului național privind puterea de cumpărare, cu o medie anuală pe cap de locuitor de aproximativ 7.740 de euro, arată un studiu realizat de compania GfK, relatează Rador Radio România.
Cea mai ridicată putere de cumpărare, de 15.300 de euro, este în București, aproape dublă față de Constanța, iar cea mai redusă, de aproximativ 4.000 de euro, este consemnată în Vaslui.
Datele studiului arată că județul Constanța nu a reușit să își valorifice eficient, din acest punct de vedere, multiplele avantaje oferite de amplasarea geografică, cu ieșire la mare, de existența portului, de resursele de energie regenerabilă și de accesul la autostradă.
La nivel european, puterea medie de cumpărare a crescut anul acesta la aproape 17.700 de euro, în timp ce România, cu nivelul de 7.740 de euro, urmează un trend descrescător și a coborât două poziții în clasament, față de anul trecut, până pe locul 33, din totalul de 42.
Bani
Sectorul care va atrage investii uriase in Romania in anii urmatori. Iohannis: ”România vrea să devină un lider în regiune”

Guvernele și companiile petroliere, prezente la Summitul pentru climă al Națiunilor Unite din Dubai, au promis să ia măsuri mai puternice pentru a combate încălzirea globală. Mai mult de 100 de țări au semnat un angajament pentru a tripla folosirea surselor regenerabile de energie până la finalul deceniului.
Pe de altă parte, peste 20 de state, între care și România, au susținut triplarea capacităților de energie nucleară ca o altă măsură de combatere a încălzirii globale. Președintele Klaus Iohannis a vorbit în cadrul conferinței ONU despre planurile de dezvoltare a producției naționale de energie nucleară, care ar corespunde cerințelor ecologice și nevoilor de stabilitate energetică.
Klaus Iohannis: Ne angajăm să finalizăm două unități noi la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă și să construim reactoare modulare mici în România. Aceasta este o nouă tehnologie la care colaborăm cu prietenii noștri din Statele Unite.
România vrea, de asemenea, să devină un lider în regiune în implementarea energiei nucleare. România recunoaște energia nucleară ca o sursă stabilă de energie care contribuie la securitatea energetică și decarbonizare.
Realizator: Președintele Klaus Iohannis a mai spus că, până în 2030, România își propune să reducă emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 80% față de nivelul din 1990. Astăzi, șeful statului român va participa la evenimentul care marchează intrarea României în Alianța Solară Internațională, al cărui obiectiv este acela de a încuraja o mai bună exploatare a energiei solare pentru a reduce dependența de combustibilii fosili.
Bani
Negoita vrea sa dea 133 de milioane de lei, bani publici, unei firme din Buzău cu cifră de afaceri 0 între 2014 și 2021. Ciolacu nu e departe

Un contract cadru de 133 de milioane de lei scos la licitație de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, este pe punctul de a fi semnat cu o firmă din Buzău cu cifre de afaceri 0 între 2014 și 2021, după ce a fost câștigat într-o procedură de atribuire cu multe semne de întrebare, scrie g4media.ro.
Pentru îndeplinirea unei condiții-cheie de participare, societatea din Buzău are ca terț susținător o firmă din domeniul construcțiilor al cărei patron și soția lui au fost finanțatori PSD în mandatul actualului președinte al formațiunii, premierul Marcel Ciolacu.
Mai multe documente și indicii descoperite de G4Media.ro dezvăluie faptul că în spatele micii firme care țintește banii de la Sectorul 3 s-ar afla membri a două familii – Docuz și Arghir –, apropiate de actualul primar al Sectorului 3 și de președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Informația pe scurt
Primăria condusă de Robert Negoiță scoate la licitație în iunie 2023 un contract cadru pentru servicii de catering în școli în valoare de 133 de milioane de lei (27 de milioane de euro).
Pe data de 25 august, comisia de licitație a anunțat rezultatul preliminar: Pe primul loc este asocierea Gab Pavolux-Bedamiro.
Cu câteva luni înainte de licitația pentru contractul mare, de 27 milioane de euro, o școală din sectorul 3 scoate la închiriere o fostă cantină, în care primăria investise deja circa 2 milioane de euro în dotări de lux. Câștigătorul licitației:Gab Pavolux, în urma unei proceduri cel puțin discutabile.
Firma care va presta servicii de catering pentru școlile din sectorul 3 și-a asigurat, prin urmare, înainte de licitație, spațiul pentru cantină amenajat deja cu toate dotările pe banii primăriei.
Firma Gab Pavolux este deținută de Andrei Andrei, un fotomodel din Timișoara care trăiește în Dubai. Zeci de fire leagă însă firma Gab Pavolux de familia Docuz. Sorina Stan Docuz, fostă Miss Buzău, trece drept protejata premierului Marcel Ciolacu, originar și el tot din Buzău.
Bedamiro, firma care a susținut la licitație firma Gab Pavolux, are sediul tot în Buzău și este deținută de omul de afaceri Mihai Leonard Rotaru. În toamna lui 2020, la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit președinte ales al PSD, atât Rotaru, cât și soția sa, Daniela, au împrumutat acestei formațiuni politice câte 445.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale. Rotaru este considerat drept unul dintre apropiații premierului Ciolacu și finanțatorii de bază ai PSD.
Primarul Robert Negoiță, fostul soț al Sorinei Docuz, este puternic susținut de Marcel Ciolacu. În calitate de premier, Ciolacu a lăudat public activitatea primarului din Sectorul 3. Potrivit unor surse din PSD, Ciolacu îl susține pe Negoiță pentru o eventuală candidatură la Primăria Capitalei.
Deși licitația organizată de primăria lui Negoiță și-a desemnat câștigătorii, pe primul loc fiind firma Gab Pavolux strâns legată de familia Docuz, contractele nu au fost încă semnate. G4Media.ro a început investigația în urmă cu câteva luni.
Ancheta pe larg în g4media.ro.
- Sectorul 62 săptămâni in urma
Achizitiile din primaria lui Ciprian Ciucu sub lupa DNA! De ce-l sustine Ciucu pe Gadiuta, exclus din USR, fara atributii?
- Imobiliare2 săptămâni in urma
ANALIZĂ: Piața imobiliară a Bucureștiului se prăbușește. Efectele economice sunt mai grave decât se bănuia
- Monden2 săptămâni in urma
Cine moștenește averea actriței Rona Hartner?
- Bucuresti2 săptămâni in urma
Cutremur in Jandarmeria Romana dupa ce o angajată a fost prinsă cu droguri în poșetă
- Bucuresti2 săptămâni in urma
Clanul interlop care a speriat Bucurestiul saltat de mascati. A fost luat pe sus și Nuredin Beinur, cunoscut drept „Spaima Litoralului”
- Sectorul 6o săptămână in urma
Inca un scandal de corputie in primaria lui Ciprian Ciucu! Sef la Serviciul impozite si taxe pe mana cu rechinii imobiliari!
- Stiri Bucuresti actualitate2 săptămâni in urma
Lucrurile au scăpat de sub control în București: Un șofer beat a vrut treacă cu mașina peste polițiști
- Timp liber2 săptămâni in urma
Premieră: Muzeul Antipa propune publicului o nouă experiență de vizitare interactivă