Sanatate
ONG: Bucurestenii inhaleaza zilnic cianuri! Poluarea de la groapa Glina ajunge in Capitala!
Bucureștenii inhalează cianuri! Deșeuri toxice descoperite la groapa Glina! Deși a fost suspendată activitatea gropii de gunoi Glina de catre Garda Națională de Mediu, aceasta continuă să funcționeze și să polueze nestingherită sub nasul autorităților.
Încă un apel deschis al locuitorilor din comuna Glina, Popești Leordeni și ai celor din cartierele învecinate cu groapa de gunoi Glina (Berceni, Titan, Sălăjan, Pantelimon, 23 August) pentru a arăta autorităților cum groapa de gunoi Glina — sancționată în urma controlului efectuat în perioada 21.06-26.06.2017 de către Garda Națională de Mediu care a descoperit funcționarea fără autorizație a acestuia, motiv pentru care a aplicat o amendă contravențională de 60.000 lei, precum și sancțiunea de suspendare a activității — continuă să funcționeze și să polueze constant atat aerul cît și panza freatică și nu cu orice substanțe dăunătoare ci chiar cu cele extrem de periculoase, cianurile.
Procurorii au descoperit cu ceva timp în urmă o adevărată bombă ecologică la Glina, după ce patronul unei firme ieșene a a adus la groapa de gunoi de lângă București reziduuri cu cianuri și alte substanțe periculoase.
O anchetă începută de procurorii Parchetului General a scos la iveală detalii șocante despre activitățile care aveau loc la groapa de gunoi Glina. Anchetatorii au aflat că la groapa de gunoi Glina au fost aduse substanțe extrem de periculoase.
‘Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză concluzionează faptul că obținerea unor nămoluri/șlamuri cu conținut de substanțe periculoase a fost cauzată de aplicarea necorespunzătoare și/sau incompletă a procedurilor de tratare a deșeurilor periculoase — șlamuri galvanice, nerespectarea procedurilor de prelevare a probelor de deșeuri pentru analizele fizico-chimice, trimiterea la ICIM București a unei probe prelevate din alte deșeuri decât cele transportate la depozitul Glina, amestecarea deșeurilor la locul de tratare și depozitare, trimiterea la depozitul Glina a altor deșeuri decât cele pentru care se realizaseră determinările la ICIM București’, se arată într-un raport al procurorilor de la Parchetul General.
Cele două tone de deșeuri s-au dovedit a fi extrem de periculoase spun procurorii, conținând printre altele și cianuri.
‘Potrivit rapoartelor de expertiză criminalistică întocmite de experți din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu sprijinul specialiștilor de la Agenția Națională pentru Protecția Mediului și S.C. W.R. S.R.L., deșeurile analizate fizico-chimic sunt deșeuri de tip nămol sau șlam rezultate din tratarea prin procedee fizico-chimice a apei rezultate din procesele tehnologice de tratare chimică a suprafețelor metalice (procese de galvanizare, procese de zincare); totodată, s-a determinat pH-ul și conținutul de substanță uscată, prezența și concentrațiile azotului amoniacal, sulfaților, cianurilor totale, cromului hexavalent, metalelor grele (cupru, nichel, plumb, zinc), ale hidrocarburilor policiclice aromatice și ale produselor petroliere totale’, se arată în comunicatul procurorilor. (Mai multe informații puteți citi pe http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/bucurestenii-inhaleaza-cianuri-doua-tone-de-deseuri-toxice-descoperite-la-groapa-glina-1519935, ziarul Libertatea din 22 iunie 2016).
De altfel, firma acuzată că a depozitat la groapa de gunoi Glina deșeurile periculoase, cu potențial letal, a fost trimisă în judecată împreună cu cel care o administra sub acuzația că a poluat mediul cu substanțe periculoase, pentru că nu s-a asigurat că deșeurile vor fi neutralizate. Practic viața a sute de oameni a fost pusă în pericol, căci nu este exclus ca aceste substanțe să fi pătruns în pânza freatică.
Probele ridicate atunci din aceste deșeuri au indicat substanțe periculoase pentru mediu.
„Am văzut în tabel prezența cadmiului. De exemplu este responsabil la nivel mondial pentru 7 la sută dintre afecțiunile renale cronice, este și un element cu un timp biologic de înjumătățire foarte ridicat. Adică odată patrunsă o cantitate de cadmiu în organism, jumătate din cantitate se elimină in 10-15 ani”, spune prof. dr. Laurențiu Trictor, de la Facultatea de Chimie.
Atunci specialiștii de la garda de mediu au precizat că au izolat aceste substanțe cu potențial letal, însă nu se știe de cât timp depozita această firmă deșeurile la Glina. În concluzie: e greu de estimat cât de grav a fost afectat mediul înconjurător. (mai multe informatii puteti citi pe http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/firma-acuzata-ca-in-2010-a-depozitat-la-groapa-de-gunoi-glina-2-tone-de-deseuri-periculoase-trimisa-in-judecata.html din 22 iunie 2016).
Problema de la groapa de gunoi Glina, cunoscuta de toate autoritatile implicate, o reprezintă distanța extrem de mică față de locuințele cetățenilor din comuna Glina. Groapa de gunoi Glina, operată de ECOREC S.A., încalcă cele mai elementare prevederi ale legislației de mediu privind distanța față de locuințe, care ar trebui să fie de minim 1000 m (Ordinul 119/2014, art.11.1). Conform documentelor expuse pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, distanțele la care se află unele locuințe sunt mai mici chiar și de 100 metri, respectiv de 70 metri.
Locuitorii din zonele învecinate gropii de gunoi Glina, scăpați ca prin minunte de incendierea caselor, otrăviți de deșeurile periculoase care sunt depozitate la aceasta groapă și de cianurile care se răspândesc și spre București, cred că autoritățile au și alte pârghii de aplicare a unor sancțiuni pentru închiderea efectivă a gropii de gunoi și încetarea poluării, conform obligațiilor legale ce le revin.
Suspendarea activității prevăzută în procesul verbal de sancționare pentru o autorizație care nu mai avea termen de valabilitate reprezintă o pârghie de continuare a activității gropii de gunoi Glina și în consecință permite răspândirea în continuare a substanțelor toxice în apele și în aerul din jurul depozitului și din zonele învecinate cu acesta.
Localnicii foarte indignați vor să îi aducă la fața locului pe cei care întocmesc diverse studii prin care demonstrează că nu este afectată sănătatea locuitorilor din Glina și Popesti-Leordeni. ‘Îi invităm să stea cu noi aici macar o oră, să vadă cum le cade gunoiul în cap si sunt mâncați de șobolani și tot felul de vietăți crescute la dimensiuni și de jumătate de metru și să respire împreună cu noi vaporii de la cianurile depozitate la groapa. Suntem convinși ca nu vor rezista și vor fugi imediat’, spun locuitorii din zonă.
Ani la rând, localnicii din Glina și din Popești-Leordeni au depus reclamații peste reclamații. Nu s-a rezolvat nimic. Circuitul petițiilor este încârligat și nu duce nicăieri. Primăria își declină competența și petiția pleacă mai departe la Garda de Mediu, care o trimite la Ministerul Mediului. De la Ministerul Mediului se duce la Agenția pentru Protecția Mediului, de unde pleacă la Garda Națională de Mediu, se intoarce înapoi la Primărie și tot așa.
Cetățenii afectați de groapa de gunoi Glina, ajunși la disperare, au apelat la această formă de scrisoare deschisă adresată autorităților în speranța că se vor găsi soluții pentru stoparea funcționării gropii de gunoi după aplicarea sancțiunilor de suspendare a activității de către Garda Națională de Mediu și că vor găsi înțelegere pe această cale de comunicare publică pentru a nu fi reautorizată bomba ecologică de la Glina, împotriva sănătății și a vieții lor pașnice.
Sanatate
Cele mai poluate locuri din Bucuresti in 2023
Poluarea aerului este una dintre principalele cauze care duc la afecțiuni pulmonare în cadrul cetățenilor, cei mai vulnerabili fiind copiii sau persoanele cu boli cronice. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea duce la peste 7 milioane de morți premature în fiecare an, informează Rador.
Bucureştiul este unul dintre cele mai unul dintre cele mai poluate orașe din Europa. Unul dintre factorii principali ce alimentează poluarea din capitala României este traficul auto (aproximativ 60%).
În cadrul proiectului „I’velo x Aerlive: Aer pentru bicicliști”, 10 stații I’velo din oraș București au fost monitorizate, în perioada august – noiembrie 2023, prin intermediul senzorilor Aerlive, informează Rador Radio România:
Ministerul Mediului: Bulevardul Libertății numărul 12, Sector 5,
Piața Alba Iulia: Bulevardul Unirii numărul 73,
Centrul Vechi: Strada Franceză numărul 62,
Piața Revoluției,
Kaufland: Strada Sergent Năstase Pamfil numărul 2,
Bulevardul Aviatorilor 72,
Piața Arcul de Triumf,
Sky Tower: Barbu Văcărescu numărul 260,
Piața Presei,
Piața Operei: Splaiul Independenței numărul 94.
Acestea sunt locații centrale ale orașului, intens circulate de mașini și de pietoni. Informațiile privind calitatea aerului colectate din aceste zone au fost relevante. În urma datelor colectate, s-a concluzionat că cel mai poluat loc din București este Centrul Vechi.
Sanatate
Sedinta de vineri a Consiliului General al Capitalei: Spitalele Bucurestiului vor fi digitalizate
Consiliul General al Municipiului București urmează să dezbată în şedinţa de vineri, 28 iulie, nouă proiecte de investiţii în infrastructura digitală a spitalelor, pentru care Primăria Capitalei va solicita finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, scrie Agerpres.
Viceprimarul Horia Tomescu a precizat că proiectele vizează achiziţii de componente hardware, precum şi integrarea spitalelor din subordinea municipalităţii într-un sistem, cu informaţii despre medicamentele administrate, materialele folosite, dar şi fişele pacienţilor.
Proiectele totalizează 50,5 milioane lei şi vizează nouă spitale din subordinea PMB:
– Spitalul Clinic de boli infecţioase şi tropicale “Victor Babeş” – proiectul “Modernizarea infrastructurii digitale” în cuantum de 5.934. 411 lei (inclusiv TVA), dintre care cheltuieli nerambursabile în valoare totala de 5. 877. 410 lei (inclusiv TVA), iar contribuţia proprie a unităţii sanitare – 57.001 lei;
– Spitalul Clinic “Dr. Ion Cantacuzino” – proiectul “Modernizarea reţelei de calculatoare, asigurarea cerinţelor de securitate necesare funcţionării corespunzătoare a aplicaţiilor clinice şi non clinice şi digitalizarea fluxurilor de documente”, în valoare de 6.468.434 lei, dintre care cheltuieli nerambursabile 5. 876. 234 lei (inclusiv TVA), iar contribuţia proprie a Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti – 592.200 lei;
– Spitalul Clinic Colentina – proiectul “Digitalizarea fluxurilor interne de documente şi a modalităţii de interacţiune cu terţii” în cuantum de 5.876.234 lei (inclusiv TVA) – cheltuieli nerambursabile;
– Spitalul Clinic Filantropia – proiectul “Digitalizarea activităţii” în cuantum de 5.901.186 lei (inclusiv TVA), dintre care cheltuieli nerambursabile 5.877.386 lei (inclusiv TVA), iar contribuţia proprie – 23.800 lei (inclusiv TVA);
– Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC Osteoarticular Foişor – proiectul “Implementarea unei platforme informatice integrate pentru creşterea adresabilităţii şi interoperabilităţii”, în valoare de 6.225.376 lei (inclusiv TVA), dintre care cheltuieli nerambursabile în valoare de 5.877.392 lei, iar contribuţia proprie – 347.984 lei;
– Spitalul Clinic de Copii “Doctor Victor Gomoiu” – proiectul “Îmbunătăţirea infrastructurii digitale”, în cuantum de 5.865.655 lei (inclusiv TVA) – cheltuieli nerambursabile;
– Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu” – proiectul “Creşterea nivelului de digitalizare”, în cuantum de 5.877.410 lei (inclusiv TVA) – cheltuieli nerambursabile;
– Spitalul Clinic “Sfânta Maria” – proiectul “Sistem integrat de guvernanţă a datelor”, în cuantum de 5.856.620 lei (inclusiv TVA);
– Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţelor pentru Tineri “Sf. Stelian” – proiectul “Îmbunătăţirea activităţii specifice medicale a spitalului prin implementarea unei platforme securizate de creştere a siguranţei pacientului şi a unei platforme pentru managementul fluxului de documente” în cuantum de 2.938.117 lei (inclusiv TVA) – cheltuieli nerambursabile.
Într-o postare pe Facebook, viceprimarul Capitalei Horia Tomescu arată că acesta este ultimul apel de proiecte pentru componenta “Sănătate” din PNRR.
El menţionează că municipalitatea a depus până în prezent patru proiecte de spitale noi cu o valoare de finanţare de 1,1 miliarde lei pentru componenta “Infrastructură spitalicească nouă”, dintre care a fost aprobat unul de 51 milioane lei.
Potrivit lui Tomescu, au mai fost depuse 11 proiecte cu o valoare de 196 milioane lei pentru componenta “Unităţi de asistenţă medicală ambulatorie”, fiind aprobate şase în valoare de 24 milioane lei.
Pentru componenta “Reducerea riscului de infecţii nosocomiale”, au fost depuse zece proiecte cu o valoare de 216 milioane lei, iar cinci în valoare de 46 milioane lei au fost aprobate.
Proiectele care nu au fost aprobate sunt trecute pe lista de rezervă.
Horia Tomescu completează că trei proiecte cu o valoare de 67 milioane lei pentru componenta “Secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi” se află în evaluare la ministerul de resort.
“Proiectele care nu au primit finanţare prin PNRR nu vor fi uitate la sertar, avem soluţii de finanţare din alte fonduri europene şi le vom face să devină realitate”, transmite viceprimarul Capitalei.
Sanatate
Viceprimarul Stelian Bujduveanu: Continuăm activitatea de vânzare a cabinetelor medicale din București
Stelian Bujduveanu, viceprimarul liberal al Capitalei, anunță continuarea activității care are ca scop vânzarea de cabinete medicale.
„Vor fi scoase la vânzare alte 4 cabinete medicale, situate în Policlinicile Vitan și Apusului (sectoarele 3 și 6 din București).
Toate detaliile referitoare la spațiile, procedurile și termenele de depunere a documentelor sunt publice și le găsiți aici.
Punem la lucru patrimoniul orașului, în interesul locuitorilor Capitalei”, transmite viceprimarul municipiului București.
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/bucur3sti/domains/bucurestiul.ro/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 49
Trebuie să fii autentificat pentru a posta un comentariu Conecteaza-te