Turist
N-ai plecat la mare? Uite trei plaje SUPERBE la mai putin de 60 de km de Bucuresti!
Dacă nu aveţi timp sau bani să mergeţi pe litoralul românesc, malul Dunării poate fi varianta ideală pentru petrecerea unui weekend în timpul verii. Cunoaşteţi trei plaje mai puţin cunoscute, aflate la maximum 60 de kilometri de Bucureşti, conform trecator.ro.
Trebuie să faci pe detectivul ca să găseşti plajele de pe malul Dunării. Nici vorbă de indicatoare, trebuie să te bazezi numai pe localnici. Ajunşi în oraşul Giurgiu, suntem îndrumaţi spre piciorul „podului prieteniei”. „Acolo veţi fi uimiţi!”, suntem asiguraţi. O luăm spre locul cu pricina. Nu e nici un indicator spre plajă. Ne despărţim la un moment dat de drumul spre vamă, urmând o cale îngustă, betonată. Traversăm un podeţ, vedem în dreapta un canal, dominat de mâl şi gunoaie, în care îşi afundă undiţele pescarii, şi ne avântăm spre necunoscut. Vegetaţia devine tot mai abundentă. Se ridică din ce în ce mai mult, peste noi, silueta metalică a podului cel mare, al prieteniei, construit în anii ‚50, care face legătura între România şi Bulgaria. De sus, de la piciorul podului, un soldat plictisit ne aruncă o privire confuză. 
Umbreluţe şi castele de nisip
Un drumeag prăfuit şi plin de gropi ne deschide apoi calea prin pădure, în final abandonându-ne într-un luminiş. Coborâm câteva „trepte”, pe malul abrupt, descoperind o plajă întinsă, pierdută spre orizont, până în locul unde pădurea decide să se arunce ea însăşi în Dunăre. În dreapta noastră, podul. Fâşia de nisip, lată de cel puţin zece metri, se încumetă şi pe sub construcţia metalică. E mijlocul săptămânii, dar sunt totuşi mulţi oameni pe plajă, mai ales copii, că doar e vacanţă. Unii stau întinşi la soare, pe cearceafuri, alţii se ascund de soare sub umbreluţe. În apă, nisipul e la fel de fin. Te îndepărtezi câţiva metri de mal şi apa e încă mică, până la brâu. Ceva totuşi ne aduce aminte de litoralul românesc – gunoaiele. Pungi, sticle de plastic, cutii de bere, aruncate pe marginea plajei, la limita pădurii.
De-a lungul digului, la Slobozia
La câţiva kilometri de Giurgiu, în comuna Slobozia, altă plajă. Oamenii ne îndrumă spre dig. Părăsim şoseaua spre Zimnicea şi pătrundem pe uliţele în valuri de pământ şi piatră, printre casele tăcute. Depăşim zona locuită şi ajungem în dreptul unei bariere deschise. Zărim o femeie care trebăluia în grădina ei şi o întrebăm de plajă. „Mergeţi pe dig, apoi o luaţi prin pădure”, zice ea.
Vrem să ştim cum e cu bariera, dacă se închide până ne întoarcem noi. „Staţi liniştiţi, eu o închid şi o deschid”, răspunde gospodina. Mergem de-a lungul digului până ni se urăşte. La altă barieră, deschisă şi asta, unde e şi o gheretă pustie, zărim un drum, pe stânga, rostogolindu-se de pe spinarea digului, pierzându-se în întunecimea pădurii. Pornim în recunoaştere, pe jos. Şi bine am făcut. Pentru că, după numai câteva zeci de metri, urmele vechi de roţi se îneacă într-o mlaştină. Abandonăm ideea vacanţei la Slobozia. Vorbind ulterior cu primarul comunei, Mihai Gheonu, am aflat că autorităţile locale nu pot face investiţii în infrastructură, pentru ca lumea să profite de plaja locală. Motivul e că zona împădurită de la malul Dunării aparţine de Romsilva.
Plajă de 1,5 kilometri lungime, la Gostinu
Giurgiuvenii ştiu bine o plajă cum alta nu-i pe-aici, zic ei, la vreo 15 kilometri de capitala judeţului, în comuna Gostinu. Din oraşul Giurgiu trebuie să mergi prin comuna Oinacu. Ajungem la o intersecţie, fără nici un indicator. Noroc cu sătenii. Ei ne zic pe unde s-o luăm. Drumul se pierde apoi în lanurile de porumb. Ajungem pe o plajă de peste un kilometru şi jumătate lungime şi aproape 100 de metri lăţime. Primarul din Gostinu, Dumitru Văcaru, ne spune că această plajă depinde foarte mult de capriciile Dunării. Când fluviul e mai umflat, ca anul trecut, „mănâncă” din plajă.
Cu totul altceva e în vara asta. „Dunărea a mai scăzut acum, plaja e mai lată”, concluzionează primarul. Pornim spre locul cu pricina. Dăm şi aici de un dig, pe care trebuie să urcăm cu maşina. Drumul nisipos e căptuşit cu piatră, aşa că rezistă la ploaie.
Pe coama digului e o gheretă. Şi un vameş. E bine, când ajungeţi aici, să aveţi cartea de identitate în buzunar. Aşa ne-au învăţat localnicii. E foarte posibil să fiţi legitimaţi. Cu toate că lumea se miră – pentru ce? – pe celălalt mal fiind Bulgaria. Culmea e că şi oamenii locului, care merg la muncă, pe pământurile lor din apropierea graniţei, trebuie să aibă la ei buletinul.
Insula de nisip, la doi paşi de malul românesc
Coborâm de pe dig, urmând drumul care se pierde apoi în pădure. Câteva minute de mers şi dintr-odată copacii se dau la o parte, lăsând privirii doar fluviul. Şi mai ales plaja. Oftăm, din cauză că nu e soare. Picioarele ni se afundă în nisipul umezit de picăturile cerului plumburiu. Plajei nu i se vede capătul. Întinderea albă s-a luptat aici cu pădurea, luând cu asalt uscatul şi înconjurând vegetaţia. Ne întoarcem spre apă, zărind în apropierea malului ceva de care ochiul cu greu se poate desprinde – o insulă. „Se poate merge uşor prin apă, până la insulă”, auzim de la primar.
Fâşia de nisip dintre ape e dominată de un pâlc de pădure, ca şi cum natura ar fi vrut să facă acolo, pentru călători, o umbrelă pe gratis. Când faci baie, te duci vreo 50 de metri în larg şi apa îţi ajunge până la brâu. De-aceea se atinge uşor şi insula, ne explică gazda. În weekend, sute de oameni invadează locurile astea, unii din oraşul Giurgiu, alţii din Bucureşti, dar ni se spune că au venit şi de la sute de kilometri depărtare, din Transilvania. Stau cu toţii pe plajă, dormind în corturi, pentru că de cazare la o pensiune nu poate fi vorba.
Continuarea pe trecator.ro
Turist
BAT Romania lanseaza provocarea turistilor: ”Vara asta, lasa doar urme pe nisip, nu ambalaje”
Ziua Internationala a Mediului este celebrată pe 5 iunie si coincide cu inceputul noului sezon estival. BAT Romania demareaza in cadrul platformei Alege Asumat un Oras Curat o noua campanie de constientizare a faptului ca gesturile individuale simple pot avea un impact semnificativ asupra mediului inconjurator. Astfel, noua campanie indeamna turistii la eco-responsabilitate in timpul vacantelor si la mentinerea curateniei apelor si pe plaje, cu mesaje precum: “Vara asta, lasa doar amintiri la mare, nu deseuri” sau „Vara asta, lasa doar urme pe nisip, nu ambalaje,” amplasate pe Autostrada Soarelui, dar si prin mijloace de comunicare media si online.
Sute de mii de turisti isi petrec anual vacantele de vara pe litoralul romanesc, iar in urma lor ramane si o cantitate semnificativa de deseuri, de cateva zeci de tone, potrivit datelor autoritatilor centralizate de o organizatie de profil*. Potrivit celor mai recente date oficiale**, cel mai frecvent intalnite tipuri de deseuri monitorizate pe plajele Romaniei sunt cele din polimeri artificiali (peste 85%), urmate de cele din metal, sticla/ceramica, cauciuc, hartie/carton, textile si lemn procesat. Totodata, pe litoralul romanesc se regasesc si deseuri plutitoare sau in mare, precum cele metalice, de plasa, textile, din lemn sau sticla.
Campania Alege Asumat un Oras Curat ajunge anul acesta la a 6-a editie, BAT fiind totodata recunoscut de Financial Times ca lider in domeniul combaterii schimbarilor climatice in 2024, pentru al 4-lea an consecutiv. In acest context, campania BAT Romania din acest an se subsumeaza obiectivelor de sustenabilitate ale companiei, prin promovarea unui comportament eco-responsabil la nivel individual, in situatii concrete de zi de zi si care, prin multiplicare, contribuie la construirea unui viitor mai bun.
„Litoralul este unul dintre locurile cele mai afectate de deseurile lasate in urma la finalul verii si, de aceea, anul acesta atragem atentia asupra responsabilitatii pe care o avem fiecare dintre noi pentru a pastra curate apele si plajele Romaniei. Grija fata de mediu si comunitate inseamna responsabilitate la nivelul individual al fiecaruia dintre noi si se traduce prin gesturi mici, consecvente si multiplicate la scara larga, sociala. In cadrul BAT ne-am asumat obiectivul de a construi un viitor mai bun pentru consumatorii nostri, dar si pentru societatea in care traim si ne dorim ca tot mai multi oameni sa inteleaga responsabilitatea alegerilor individuale si relevanta gesturilor simple, repetitive si a impactului pe care acestea il au pentru viitor,” declara Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
In cadrul platformei Alege Asumat un Oras Curat, BAT Romania deruleaza in fiecare an campanii de responsabilitate sociala privind protectia mediului inconjurator, cat si pentru constientizarea importantei politicilor comerciale corecte si responsabile si preventiei accesului minorilor la produse cu tutun si nicotina.
Cei peste 3.000 de angajati ai BAT in Romania contribuie in fiecare an la multiplicarea mesajelor de constientizare a importantei gesturilor individuale simple, cu impact major pentru mediu si societate. Anual, entitatile BAT Romania deruleaza initiative interne precum campanii de donare de sange, de colectare selectiva, donatii de textile pentru reutilizare si reciclare sau actiuni de plantare si impadurire. Anul acesta, angajatii BAT Romania au plantat peste 5.000 de copaci, contribuind astfel la regenerarea ecosistemului din judetul Calarasi. Totodata, recipientii pentru bauturi din plastic sau carton utilizati la birou de angajatii BAT Romania au fost inlocuiti anul acesta cu cani ceramice, pentru incurajarea reutilizarii si reducerii deseurilor, astfel reducandu-se peste 2 tone de deseuri anual***.
Sustenabilitatea, in centrul afacerii BAT
Cu o viziune circulara asupra abordarii de sustenabilitate, ce vizeaza intreg ciclul de viata al produselor sale, din 2021 BAT Romania a lansat si un program national de colectare pentru reciclare a versiunilor anterioare glo, dispozitivul de incalzire a consumabilelor din tutun si plante din portofoliul companiei. In anul 2022, programul a fost extins pentru colectarea dispozitivelor BAT de vapat. In prezent, la nivel national sunt active peste 360 de puncte de colectare a dispozitivelor electronice BAT, iar pana in prezent au fost colectate peste 155 de mii de dispozitive.
BAT si-a inceput calatoria in domeniul sustenabilitatii in urma cu peste 20 de ani, cu rezultate recunoscute de prestigioase institutii la nivel international, precum Dow Jones Sustainability Index sau Financial Times, care in 2024 a inclus BAT, pentru al patrulea an consecutiv, pe lista liderilor in domeniul combaterii schimbarilor climatice, pentru rezultatele remarcabile privind reducerea emisiilor de carbon. Recent, compania a publicat raportul anual combinat privind performanta de business si in domeniul sustenabilitatii pentru anul 2023, prin care evidentiaza progresul obtinut in atingerea obiectivelor sale de sustenabilitate
Turist
Marea Britanie, SUA, Bulgaria, Germania, Italia – De unde vin cei mai multi turisti straini in Bucuresti
Turiştii din Marea Britanie, SUA, Bulgaria, Germania, Italia, Grecia şi Israel au accesat cel mai des Visit Bucharest, platforma dedicată promovării Bucureştiului în limba engleză, din 1 ianuarie până în 15 decembrie 2023, potrivit unei analize, potrivit news.ro.
Analiza a fost efectuată pe 355.000 de căutări specifice pe platforma web şi peste 5 milioane de accesări ale postărilor de pe conturile sociale asociate.
Dacă Marea Britanie şi Statele Unite nu constituie o surpriză, acestea regăsindu-se anual în topul ţărilor din care se efectuează căutări relevante despre atracţiile turistice din Bucureşti, Bulgaria este o ţară care a început să genereze căutări consistente relativ recent, intrând în Top 3 pe întregul an.
Ce caută despre Bucureşti turiştii străini după ţara de provenienţă
Turiştii britanici au căutat cel mai mult: Bucharest Christmas Market, Bucharest Therme, Bucharest Fountain Show – Spectacolul Fântânilor Arteziene
Turiştii americani au căutat cel mai mult: Locaţiile din Bucureşti unde s-a filmat serialul „Wednesday”, Mâncăruri tradiţionale româneşti, Ghidul online al Bucureştiului
Turiştii bulgari au căutat cel mai mult: Pieţe de Crăciun în Bucureşti, Concerte şi festivaluri în Bucureşti, Unde pot petrece Revelionul în Bucureşti
Turiştii greci au căutat cel mai mult: Pieţe de Crăciun în Bucureşti, Ghidul online al Bucureştiului, Evenimentele din Bucureşti
Ce atracţii din Bucureşti au căutat online turiştii străini în 2023
Cele mai căutate atracţii (inclusiv sezoniere) şi obiective turistice: Spectacolul fântânilor arteziene – Simfonia Apei, Centrul Vechi, Palatul Parlamentului, Bucharest Christmas Market – Piaţa/Pieţele de Crăciun Bucureşti, Ateneul Român
Cele mai căutate muzee: Casa Ceauşescu (Palatul Primăverii), Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Satului
Cele mai căutate evenimente: Open Streets 2023, Garden of Lights – Grădina Botanică, Street Food Festival, Red Bull Flugtag, iMapp Bucharest
Cele mai căutate festivaluri şi concerte: Concertul Guns’N Roses, Summer in the City Festival, Concertul Depeche Mode, Concertul David Garrett, Saga Festival
Cele mai căutate tururi cu ghid: Turul ”Calea Victoriei”, Turul ”Atracţii ale Comunismului”, Turul ”Piaţa Universităţii – Piaţa Unirii – Centrul Vechi”, Turul ”Strada Kiseleff – Piaţa Victoriei”
Cele mai interesante fraze folosite de către turiştii străini în căutările online în 2023:
”Care sunt evenimentele din Bucureşti din acest weekend”
”Care sunt mâncărurile tradiţionale româneşti”
”Care sunt locaţiile unde s-a filmat serialul Wednesday de pe Netflix”
”Unde pot găsi artă stradală în Bucureşti”
”Pub-uri unde se pot viziona meciuri de fotbal în Bucureşti”
”Unde este piaţa de vechituri din Bucureşti”
”Unde pot face shopping în Bucureşti”
”Edificii comuniste în Bucureşti”
Cele mai căutate destinaţii pentru excursii de o zi cu plecare din Bucureşti: Castelul Bran, Constanţa, Braşov, Castelul Peleş.
You must be logged in to post a comment Login