Bani
Gabriela Firea: In 2017 primaria are un buget de 1,1 MILIARDE de euro! Pe ce se duc banii?!

Gabriela Firea, primarul Bucurestiului, a prezentat joi bugetul primariei pe anul 2017 si proiectele pentru care doreste sa aloce bani. Astfel, in 2017, Primaria Capitalei are un buget estimat de circa 1,1 miliarde de euro. Din aceasta suma, primarul general vrea sa aloce 95 milioane de euro pentru spitale si servicii de sanatate, circa 7 milioane de euro pentru scoli, 121 milioane de euro pentru subventia RATB, 11 milioane de euro pentru investitii ale regiei si 7 milioane de euro pentru achizitia celor 400 de autobuze, 100 de troleibuze si 100 tramvaie.
In ceea ce priveste RADET, au fost alocati 106 milioane de euro pentru subventie si 19 milioane de euro pentru investitii.
In ceea ce priveste investitiile in poduri, pasaje si amenajarea de noi locuri de parcare se doreste alocarea a 90 milioane de euro, iar pentru piste de biciclete doua milioane de euro, arata Hotnews.ro.
„Este un buget ambitios, speram sa rezolve cat mai multe dintre problemele bucurestenilor, iar la final de an sa constatatm ca mai multe probleme au fost rezolvate”, a declarat Gabriela Firea.
Ce alocari bugetare doreste sa faca Primaria Capitalei:
Sanatate
– 95 milioane euro dintre care 83 milioane euro de la bugetul local, iar diferenta din transferuri de la Ministerul Sanatatii;
– in principal se continua programul de dotare cu aparatura moderna a celor 19 spitale din administrarea ASSMB. 57 milioane euro se aloca pentru investitii, finalizarea spitalelor Gomoiu si Foisor. In plus se aloca bani pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui spital metropolitan ultramodern cu 2000 paturi, o investitie ce se ridica la 300 milioane euro, a explicat primarul Gabriela Firea.
„Avem sectii foarte aglomerate. Este nevoie de construirea unui spital modern”, a declarat Gabriela Firea.
„Bugetul total alocat asistentei medicale in unitatile municipalitatii este de 95 milioane euro, din care 83 milioane de euro de la bugetul local, (iar diferenta din transferuri de la ministerul Sanatatii pentru plata salariilor personalului din cabinetele medicale scolare). Continuam programul demarat anul trecut de dotare cu aparatura ultramoderna pentru cele 19 spitale si cabinetele scolare, cu o alocare de 15,5 milioane euro. Pentru investitii am prevazut 57 milioane euro ¬ din care va dau doar doua exemple: finalizarea obiectivelor de la spitalele Gomoiu si Foisor in valoare de 24 milioane de euro. De asemenea, am prevazut sumele necesare pentru intocmirea studiului de fezabilitate pentru construirea unui spital metropolitan ultramodern, conform standardelor europene, cu aproximativ 2000 de paturi, investitie care se va situa in jurul valorii de300 milioane de euro. Avantajul unui spital construit de la zero este ca toate circuitele medicale pot fi configurate cu respectarea stricta a normelor legale, ceea ce atrage dupa sine o calitate ridicata a actului medical. Noul spital va cuprinde sectii pt care in Bucuresti se inregistreaza un deficit de paturi, respectiv oncologie, radioterapie, neurologie, terapie intensiva, recuperare medicala, mari arsi etc.”, a declarat primarul general.
Locuinte
– au fost identificate 11 potentiale terenuri pentru construirea a 12.000 de locuinte sociale si pentru tineri. Anul acesta se aloca bani pentru realizarea studiilor de fezabilitate si a documentatiilor de urbanism, a declarat primarul general.
Educatie
– 1,3 milioane euro pentru modernizarea a 42 de unitati invatatmant si extinderea 14 unitati invatamant. „Niciun elev sa nu mai invete 3 schimburi”, a declarat Firea.
-6 milioane de euro pentru autorizarea ISU a celor 47 de scoli modernizate din imprumutul BEI si care nu au aceasta autorizatie.
RADET si RATB
– 121 milioane euro pentru subventia RATB;
– 11 milioane euro investitii RATB;
– 7 milioane euro la Directia de Transport pentru achizitia mijloacelor noi de transport – 400 de autobuze, 100 tramvaie si 100 de troleibuze in cadrul programului in valoare de 492 milioane de euro;
– 125 milioane RADET ( 106 milioane lei subventia si 19 milioane euro investitii)
Poduri, parcari, pasaje, piste biciclete
– 80 milioane euro pentru podri, pasaje, parcari: 37 milioane euro – Pasajul Ciurel si strapungerea spre A1, 16 milioane euro – modernizarea Sos. Pantelimon si parcarea park&ride. Primarul General a declarat ca se mai aloca bani pentru largirea strazii Prelungirea Ghencea, Strapungerea Buzesti-Berzei-Uranus, Pasajul pietonal Piata Eroii Revolutiei, largirea strazii Fabrica de Glucoza.
– 11 milioane euro pentru amenajarea a 3100 locuri parcare in parcari subterane si park&ride: Piata Constitutiei – 1000 locuri, Sala Palatului- peste 1000 locuri,
– piste biciclete – 2 milioane euro;
Eco igienizare
– 7 milioane euro pentru deratizare si dezinsectie, tratamente fito-sanitare
Consolidare cladiri risc seismic
– 6 milioane euro – lucrari executie la 36 imobile lucrari si lucrari proiectare;
Parcuri
– 27 milioane de euro pentru finantare reparatii capitale maluri lac Herastrau, sistem irigatii Parcul carol, reparatii pod Parcul Tineretului, reparatii locuri de joaca si amplasarea aparate fitness.
Bugetul ureaza sa fie afisat vineri pe site-ul Primariei Capitalei si va sta in dezbatere publica 15 zile, apoi va fi supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Aici poate suferi mai multe modificari.
Cultura – teatre
„Toate cele 15 teatre bucurestene au cresteri de buget fata de executia anului precedent, totalul alocat fiind de 53 de milioane euro, care asigura atat desfasurarea in bune conditii a actului artistic, cat si realizarea unor investitii necesare. In ce priveste institutile subordonate cu activitate in zona culturala, si acestea inregistreaza cresteri fata de anul precedent. Pentru ARCUB am prevazut in buget suma de 15,5 milioane euro, iar pentru Creart, 12,5 milioane euro. Au fost prevazute pentru finantare majoritatea proiectelor derulate in anii trecuti, dar sunt si noutati menite sa consolideze statutul de capitala culturala al Bucurestiului. As vrea sa mentionez in acest sens Festivalul de teatru stradal derulat de ARCUB, care anul acesta va avea o amploare mult mai mare decat in anii precedenti, sau asumarea de catre CREART a proiectului Teatrul Comunitatilor, derulat de echipa regizorului Victor Ioan Frunza”, a declarat primarul genera.
Tineret, Proedus
„Pentru programele destinate tinerilor am alocat anul acesta 21,7 milioane de euro, 11,4 milioane euro pentru Proedus si 10,3 milioane euro pentru Centrul de servicii comunitare integrate pentru tineri. Daca Proedus se va axa pe continuarea programelor derulate si in anii anteriori, destinate in principal copiilor prescolarilor si scolarilor, Centrul pentru Tineret, proaspat infiintat, va pune accentul pe programele dedicate studentilor si liceenilor din clasele mari. As mentiona aici Programul Parteneriat intre Generatii, care a fost aprobat anul trecut de catre Consiliul General si a carui derulare va incepe in cursul acestui an”, a declarat primarul general.
Bani
75% din contrabanda cu tigari se face in sudul Romaniei!

In prima jumatate a anului 2024, autoritatile romane au capturat peste 40 de milioane de tigarete de contrabanda, dintre care peste 75% inregistrate in zona de sud a tarii. Valoarea pe piata neagra a tigaretelor retinute in primele luni ale anului se ridica la peste 40 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator in timp real al capturilor de tigarete de contrabanda din Romania.
In acelasi timp, piata neagra a tigaretelor a crescut la nivelul lunii mai pana la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% la final de martie, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ianuarie 2020, ceea ce releva dinamica intensa a acestui fenomen in specularea conditiilor de instabilitate geopolitica si, implicit, nevoia continua de intensificare a eforturilor de combatere a contrabandei. Un nivel scazut al traficului ilicit cu tigarete inseamna implicit si venituri mai mari la bugetul de stat.
BAT, cel mai mare jucator de pe piata tutunului din Romania, este si unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2023, pe fondul unei medii anuale a contrabandei de 8,2%, BAT Romania a avut o contributie totala de 10,8 miliarde lei in accize si taxe la bugetul de stat. Bugetul de stat al Romaniei pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun, sub forma de accize si taxe care nu au fost incasate.
“Pentru prima data in ultimii 3 ani nivelul contrabandei cu tigari a depasit pragul de 10% din totalul pietei, iar acesta este un semnal serios de alarma privind nevoia de intensificare a eforturilor de monitorizare a traficului ilicit la granitele tarii. In acest context, salutam anuntul Ministerului de Finante privind operationalizarea sistemelor de scanare fixe si mobile in puncte de trecere a frontierei si asumarea ca pana la sfarsitul anului in vamile din Romania sa functioneze deja 9 astfel de dispozitive.
Cresterea nivelului consumului de produse de pe piata neagra se traduce atat in pierderi majore pentru bugetul statului, cat si intr-un pericol real la adresa sigurantei consumatorilor. De aceea, masurile de combatere a fenomenului traficului ilicit la frontierele tarii trebuie completate de un cadru fiscal stabil, corelat cu puterea de cumparare a consumatorilor si capabil sa asigure predictibilitatea fiscala necesara combaterii contrabandei, care afecteaza direct consumatorii romani, bugetul de stat, dar si companiile platitoare de taxe si angajatii acestora”, declara Ileana Dumitru, Director Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT.
Conform Nanny State Index 2023, Romania aplica cele mai mari taxe pentru produsele din tutun raportat la veniturile populatiei si la puterea de cumparare, iar la polul opus, cu cele mai mici niveluri ale taxarii tutunului, se afla tari precum Luxemburg, Austria sau Germania.[2]
Marile capturi de contrabanda, retinute in 2024 in sudul tarii
Cele mai mari capturi de tigarete de contrabanda, reprezentand 75% din totalul capturilor inregistrate pana la nivelul lunii iulie, s-au inregistrat in zona de sud a tarii, pe fondul preturilor la tigari semnificativ mai mici in tarile de la sudul granitelor Romaniei.
Cele mai mari capturi de tigari de contrabanda au fost retinute de autoritatile romane in prima parte a anului in judetele Teleorman (9,9 milioane de tigarete), Dolj (7,2 milioane de tigarete) si Giurgiu (5,3 milioane de tigarete). Si in judetul Caras Severin s-au inregistrat volume semnificative anul acesta, o captura consistenta in urma careia au fost retinute peste 5 milioane de tigarete de contrabanda fiind inregistrata chiar la inceputul lunii iulie.
Romania are 2.000 de km de granita cu tari non-UE, in care pretul tutunului poate fi de pana la trei ori mai mic, iar fiecare container de tigari ilegale inseamna 1 milion de euro profit pentru retelele de contrabanda. Datele despre evolutia capturilor de tigarete de pe teritoriul Romaniei sunt centralizate in timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o initiativa BAT care are scopul de a sustine eforturile autoritatilor, prin centralizarea capturilor din intreaga tara, dar si de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu tigari asupra societatii. Campania este desfasurata in parteneriat cu Politia Romana, Politia de Frontiera Romana, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Autoritatea Vamala Romana. Campania „Stop contrabanda” a fost lansata de BAT in 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu tigari.
Bani
Perceptiile consumatorilor produselor de vapat reflecta efecte benefice comparativ cu fumatul traditional

Rezultatele celui mai recent studiu IRES, care reflecta perceptia utilizatorilor de produse cu risc redus* din Romania, arata ca acestia sunt dispusi sa caute alternative la fumat. In plus, consumatorii care au trecut de la fumat la produse care incalzesc tutunul, cum ar fi glo, sau la produse de vapat, afirma ca percep imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste starea fizica si stilul de viata comparativ cu fumatul. Aceasta este a patra editie a studiului privind perceptiile consumatorilor realizat de IRES referitor la produsele care incalzesc tutunul, iar rezultatele intaresc concluziile editiilor precedente. Aceasta editie a studiului a inclus, in premiera, perceptiile consumatorilor asupra trecerii de la fumat la produse de vapat, iar rezultatele reflecta efecte benefice similare.
Fumatorii romani care au trecut complet la produse cu risc redus* au indicat imbunatatiri ale conditiei fizice atunci cand utilizeaza produse care incalzesc tutunul sau de vapat comparativ cu fumatul, anume:
- 86% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 83% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea ii fac sa tuseasca mai putin comparativ cu fumatul;
- 76% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 82% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin dantura comparativ cu fumatul;
- 70% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 81% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin capacitatea de a face efort fizic comparativ cu fumatul
Consumatorii de produse cu risc redus* care au facut trecerea completa la acest tip de produse si nu mai fumeaza spun, de asemenea, ca resimt si beneficii sociale comparativ cu fumatul:
- 99% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin miros neplacut pe haine si pe maini:
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse afecteaza mai putin calitatea aerului la interior;
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 94% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin gust neplacut in gura.
Fumatorii cauta alternative cu risc redus* adaptate nevoilor lor, releva studiul IRES
BAT are un scop clar de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™) prin reducerea impactului asupra sanatatii si, pentru a realiza acest lucru, compania dezvolta de peste zece ani o gama larga de produse placute cu risc redus*, destinate consumatorilor adulti.
Conform studiului de perceptie a consumatorilor realizat de IRES, principalele argumente luate in considerare pentru utilizarea produselor cu risc redus* mentionate de fumatorii care au facut trecerea la acest tip de produse, indiferent daca uneori mai fumeaza sau nu, sunt experienta satisfacatoare (56%) si potentialul de risc redus al produselor care incalzesc tutunul (56%) sau de vapat (51%).
„Conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului este din ce in ce mai relevant pentru consumatori, asa cum reiese din cea de-a patra editie a acestui studiu, ale carui rezultate confirma din nou faptul ca alternativele cu risc redus* sunt o optiune viabila pentru cei care nu pot renunta la fumat. Alaturi de dovezile stiintifice solide care sustin produsele care incalzesc tutunul si produsele de vapat ca alternative cu risc redus* la fumat, perceptiile consumatorilor reprezinta o resursa informationala valoroasa pentru public si pentru autoritatile de reglementare, deoarece evidentiaza potentialul acestor produse ca solutii eficiente pentru reducerea incidentei fumatului”, a declarat Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
„Studiul derulat de IRES scoate in evidenta o confirmare a tendintei de perceptie favorabila a efectelor utilizarii simultane sau ale trecerii de la tigari la produsele de tutun incalzit sau la tigari electronice. In ambele cazuri remarcam, in primul rand, o reducere a efectelor secundare asociate cu degradarea sanatatii (prezenta tusei, afectarea danturii, capacitatea de a face efort fizic). In al doilea rand, se remarca o reducere a unor factori posibili de inducere a distantarii sociale motivata olfactiv prin diminuarea mirosului neplacut pe haine, pe maini, in respiratie sau in aerul din interior. Fumatul in sine are o componenta serioasa de socializare, iar daca efectele secundare indezirabile sunt mai reduse, acest spatiu potential al socializarii ii poate include si pe cei care sunt mai putin deranjati de efectele utilizarii alternativelor la tutunul traditional. In al treilea rand, studiul nostru confirma tendintele din anii anteriori privind posibilitatea renuntarii la fumat, dar si a reintoarcerii la tigarile traditionale, in eventualitatea restrictionarii utilizarii in interior sau a cresterii pretului la produsele de tutun incalzit sau tigari electronice”, a mentionat Dan Jurcan, director de cercetare in cadrul Institutului IRES.
Bani
Cu 2,1 miliarde de euro, BAT România este al doilea contributor al bugetului de stat

BAT, cea mai mare companie de produse din tutun și nicotină din România, este al doilea cel mai mare contribuabil al României, cu o contribuție totală de 10,8 miliarde lei (2,1 miliarde euro) în accize și taxe la bugetul de stat în 2023. Această sumă se adaugă celor 26,1 miliarde de euro contribuție directă a BAT la bugetul de stat în circa 27 de ani de activitate pe piața locală*.
BAT este cel mai mare jucător de pe piața tutunului, cu o cotă de piață de circa 50%, un investitor strategic și un angajator de top în România. Investițiile totale ale companiei în fabrica din Ploiești au depășit pragul de 500 de milioane de euro de la construcția sa în 1996. Compania și-a triplat numărul de angajați în ultimii ani în cele trei entități economice prezente în România (de la aproximativ 1.200 de angajați în 2013, la peste 3.000 în prezent) și generează indirect alte 30.000 de locuri de muncă, prin lanțul de distribuție și aprovizionare. În ultimul an, BAT și-a extins echipa locală și a investit în renovarea birourilor celor două entități din București, pentru a oferi angajaților spații funcționale care să încurajeze flexibilitatea, colaborarea, creativitatea și un impact redus asupra mediului.
„Suntem mândri să fim unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat și la economia României: de circa 27 de ani, investim în dezvoltarea oamenilor și a afacerii noastre și pentru a genera un impact pozitiv în societate; colaborăm activ cu furnizori și parteneri locali, într-un cadru comercial solid care sprijină întreprinderile mici și mijlocii și contribuie la dezvoltarea unei economii locale solide. Continuăm dezvoltarea afacerii noastre în România și ne bazăm pe o reglementare sustenabilă, care include un cadru fiscal moderat și predictibil, capabil să protejeze industria legitimă de alternative ilegale și, totodată, să susțină inovația și tehnologia necesare pentru dezvoltarea de produse care să răspundă așteptărilor consumatorilor noștri”, a spus Jorge Araya, Director al Ariei Europa de Sud – Est în cadrul BAT.

BAT este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de bunuri de larg consum și exportatori din România. 70% din volumele produse în fabrica BAT din Ploiești, țigări și consumabile din tutun pentru glo, cel mai inovator dispozitiv care încălzește tutunul din portofoliul companiei, sunt exportate în peste 50 de țări din întreaga lume. Fabrica BAT din Ploiești este a doua cea mai mare fabrică a grupului din Europa și între primele 5 din lume.
BAT este, de asemenea, singura companie care oferă în prezent fumătorilor adulți din România toate cele trei categorii de produse cu risc redus*, precum produse pentru vapat, produse de încălzire a tutunului și produse moderne cu nicotină pentru uz oral. Compania investește circa 2 miliarde de lire anual în dezvoltarea alternativelor cu risc redus* la fumat.
Despre BAT în România
- BAT este cel mai mare jucător al industriei tutunului pe piața din România, cu o cotă de piață de circa 50%
- BAT are în prezent peste 3.000 de angajați în cele trei entități economice ale grupului și generează peste 30.000 de locuri de muncă pe lanțul de distribuție
- Portofoliul BAT în România include în prezent toate cele trei categorii de produse care nu implică arderea tutunului, respectiv glo – dispozitivul pentru încălzirea consumabilelor din tutun sau plante, dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral
- Obiectivul nostru strategic este de a construi un viitor mai bun – A Better Tomorrow™ – prin intermediul unei lumi fără fum, în care fumătorii aleg să treacă de la fumat la alternative care nu implică arderea tutunului
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/bucur3sti/domains/bucurestiul.ro/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 49
Trebuie să fii autentificat pentru a posta un comentariu Conecteaza-te