Interesul României cu privire la stabilirea mix-ului său energetic în vederea atingerii obiectivelor climatice nu este negociabil, a afirmat miercuri eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul eurodeputaților români din grupul PPE, într-o declarație în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care punctează că unitatea Uniunii Europene depinde de interesele tuturor membrilor.

“Eu știu un lucru, și anume că dialogul bazat pe argumente solide este obligatoriu pentru unitatea Uniunii Europene. Nu există unitate dacă nu sunt satisfăcute interesele tuturor membrilor! Interesul României a fost exprimat de președintele Klaus Iohannis și nu este negociabil“, a spus Rareș Bogdan, în contextul în care șeful statului român a pledat la Consiliul European din 15-16 octombrie pentru dreptul statelor UE de a-și stabili mix-ul energetic către tranziția verde.

“Visăm cu toții o lume mai curată, în care să respirăm mai ușor, dar trebuie să fim realiști și să nu adâncim discrepanțele dintre statele membre. Interesul european comun este pe de-o parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar pe de altă parte este obligatoriu să fie auzită vocea tuturor, pentru a arăta soliditatea unității UE. Orice breșă în unitatea eurosistemului este o invitație la subminarea acestuia, este periculoasă”, a avertizat eurodeputatul, care este membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și al Comisiei pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European.

Potrivit europarlamentarului, ținta de reducere cu 60% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 votată de Parlamentul European “trebuie să ia în calcul ceva esențial”, și anume “mecanisme flexibile, în conformitate cu nevoile și particularitățile fiecăruia”.

Referindu-se la particularități, Rareș Bogdan subliniază că prin acestea el înțelege “atât eforturile făcute deja de unii membri în programele de decarbonizare, cât și diferențele evidente de dezvoltare între țări”.

“Vorbim, aici, de echitate. În plus, UE trebuie să finanțeze aceste acțiuni de tranziție prin intermediul instrumentelor noi care au fost dedicate redresării economice”, a punctat el, în contextul în care România va fi al treilea mare beneficiar, după Germania și Polonia, de fondurile provenite din Fondul pentru o tranziție justă.

“Dar repet, trebuie ținut cont de specificul fiecărei țări. Este crucial ca fiecare membru să decidă cum anume va atinge noile ținte, căci nu vorbim de economii trase la indigo, cu un istoric similar! Nici după Cortina de Fier n-a fost același tip de socialism… Deci stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o decizie națională. Adică ce pondere trebuie să aibă energia hidro, nucleară, cea eoliană”, a mai explicat Rareș Bogdan.

Președintele Klaus Iohannis a susținut, în urmă cu două săptămâni, la Consiliul European că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții. Astfel, șeful statului a vorbit despre mecanisme flexibile adaptate fiecărui stat membru și despre faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.

Șefii de stat și de guvern au abordat subiectul schimbărilor climatice, discuțiile având la bază propunerea Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii, până la sfârșitul anului 2030 comparativ cu anul 1990, deși Parlamentul European a votat o țintă de 60%.

Concluziile adoptate de liderii europeni referitoare la această temă fac referire la faptul că toate statele membre ale Uniunii trebuie să participe la efortul colectiv de atingere a acestui obiectiv, cu luarea în considerare a circumstanțelor naționale și a principiilor echității și solidarității.

În acest context, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să aibă un dialog aprofundat cu statele membre ale Uniunii pentru a evalua situațiile specifice și impactul la nivel național. Liderii europeni vor reveni asupra acestui subiect la reuniunea din decembrie 2020 pentru a agrea noua țintă de reducere a emisiilor pentru 2030 și avansarea poziției actualizate a UE la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice până la finalul anului în curs. Totodată, liderii europeni au reiterat apelul către toate părțile la Convenție de a-și actualiza pozițiile, în efortul global de combatere a schimbărilor climatice.