DIICOT anunță că l-a prins pe cel mai mare falsificator de bani din plastic din lume, un bucureștean


DIICOT l-a prins azi pe Radu Theodor Croitoriu, un bucureșten considerat liderul unei grupări care ”a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume”, potrivit unui comunicat DIICOT.

<

Potivit unor surse oficiale, DIICOT își bazează afirmația privind recordul mondial pe valoarea prejudiciului: 1.706.500 de lei, adică peste 350.000 de euro. La percheziții au participat și ofițerii Europol, care ar fi fost uimiți de suma mare falsificată și calitatea falsurilor.

Falsurile ar fi aproape imposibil de detectat, ”fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă)”, potrivit DIICOT.

Bucureșteanul s-ar fi apucat de afacerea cu falsuri în 2014 și de atunci ar fi pus în circulație 17.065 de bancnote de 100 de lei. Folosea bani falși doar pentru el și avea o metodă simplă: mergea la magazin, cumpăra o apă de 3 lei cu bancnota falsă de 100 de lei și primea restul în bani reali, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare.

România nu este singura țară din lume care are bancnote de plastic. Țări precum Australia, Noua Zeelandă, Brunei, Vietnam, Irlanda de nord și chiar Marea Britanie au bancnote din polimeri.

Vezi mai jos comunicatul integral al DIICOT:

”La data de 24.06.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu Oficiul Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat un număr de 5 percheziții domiciliare, pe raza municipiului București și a orașului Bușteni, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de falsificare de monedă, complicitate la falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, complicitate la punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, complicitate la deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, înșelăciune și complicitate la înșelăciune.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în primăvara anului 2014, trei persoane au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori și înșelăciune, grup ce își desfășoară activitatea și în prezent și față de care a fost documentată activitatea de falsificare a unui număr de 17.065 bancnote din cupiura de 100 lei, prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei.

Liderul grupului infracțional avea rolul de a îi coordona pe ceilalți membri, fiind implicat în procurarea/deținerea de materiale și instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede și punerea acestora în circulație, inducând astfel în eroare mai multe persoane.

În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Oficiului Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă au desfășurat activități de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic ”SUPER LEU”.

Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei. În toate situațiile în care erau identificați martori (casieri ai unităților comerciale sau alte altor instituții financiare – bănci comerciale) nici unul nu a putut oferi suport informațional întrucât nu și-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals.

La sediul DIICOT – Structura Centrală vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de 3 persoane.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, al ofițerilor Europol, al ofițerilor din cadrul Institutului Național de Criminalistică, al specialiștilor din cadrul Băncii Naționale a României și al jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.