Bani
Colectivizarea Bucurestiului: 1,2 miliarde de lei la niste companii fara trecut si fara viitor!

Consilierii generali ai Capitalei se vor întruni în şedinţă miercuri, de la ora 11,00, pe ordinea de zi figurând şi aprobarea bugetelor pentru cele 22 de companii municipale, în valoare totală de peste 1,2 miliarde de lei.
Bugetul pentru 2018 al companiilor înființate anul trecut de primarul Firea este estimat la 1,2 miliarde lei.
Din această sumă, circa 370 milioane merg pentru cheltuieli de personal, companiile estimând că până la finalul anului vor avea circa 8.000 de angajați (3.000 doar la Compania Municipală de Pază și Protecție).
Primăria Capitalei are circa 890 de angajați, iar cheltuielile de personal, atât pentru aparatul propriu, cât și pentru instituțiile din subordine, cel puțin încă 1000 de persoane, se ridică în 2018 la 377 milioane lei – sumă comparabilă cu cea acordată şi pentru mega-holdingul municipal.
Pentru investiții, însemnând mașini, calculatoare, scule, echipamente, se estimează suma de 300 milioane lei.
„Din păcate, aceste companii vor fi o replică fidelă a acelei părți nefuncționale din administrație: oameni incompetenți aduși pe funcții bine remunerate, lipsă cronică de proceduri de lucru, lipsă de transparență, de competență și de bune intenții. Vor fi cel mai probabil 22 de mașinării de tăiat frunză la câini, cum se spune. Din cifrele pe care le-am analizat, salariile vor fi satisfăcătoare, mai ales în anumite compani. De exemplu, peste 6000 de lei salariu mediu net la Trustul de Clădiri Metropolitane, 5.500 lei net mediu la Compania Dezvoltare Durabilă și la Tehnologia Informației..Sunt băgați pe ușă din spate toți clienții politici, iar oamenii competenți sunt ținuți afară”, a declarat pentru Realitatea.net consilierul USR Roxana Wring.
Între timp, firmele private din tot mai multe domenii de activitate se asociază pentru a depune sesizări la Consiliul Concurenței și chiar la Comisia Europeană legat de concurența neloială și chiar de efectele de distorsionare a pieței.
1. Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București S.A.
Venituri: circa 30 milioane lei din care 16,6 milioane din proiectare, 4,5 din consultanță, 8,5 din activitatea de urbanism;
Cheltuieli: circa 20 milioane lei;
Bani salarii: circa 16 milioane lei; Compania preconizează că va avea 116 angajați până la finalul anului;
Investiții: 3 milioane lei în principal pentru calculatoare, licențe, imprimante;
Compania Municipală Dezvoltare Durabilă va realiza studii de oportunitate, fezabilitate și proiecte tehnice pentru obiectivele de investiții ale Capitalei.
2. Compania Municipală Energetică București S.A.
Venituri: 140 milioane lei din care din vânzare energie termică către RADET circa 29 milioane lei, mentenanță Arena Națională – 8 milioane lei, înlocuire țevi RADET – 78 milioane lei;
Cheltuieli: 95 milioane lei;
Bani salarii: 8,5 milioane lei; Compania preconizează că va avea 100 angajați până la finalul anului;
Cheltuieli cu bunuri și servicii: 78 milioane lei din care cheltuieli achiziție gaze – 25 milioane lei, materiale pentru schimbat țevi RADET – 40 milioane, materiale pentru întreținere ARENA Națională – 3,8 milioane lei; studiu de fezabilitate CET Titan -CET Colentina – 1,5 milioane lei;
Investiții: 6,2 milioane lei în principal în utilaje;
Compania Municipală Energetică S.A – va realiza investiții în sistemul de termoficare al Capitalei și va construi un nou CET, în zona de nord-est, pentru echilibrarea sistemului de energie termică.
3. Compania Municipală Consolidări S.A.
Venituri: 250 milioane lei;
Cheltuieli: 240 milioane lei;
Bani salarii: 67 milioane lei; Compania preconizează că va avea 710 angajați până la finalul anului;
Investiții: 34 milioane lei realizate din majorare capital social și se vor cumpăra în special utilaje și dotări pentru șantiere: schele, containere etc;
Compania Municipală Consolidări se ocupă de consolidarea clădirilor aflate în proprietatea municipalității.
4. Compania Municipală Turistică București S.A.
Venituri: 13 milioane lei;
Cheltuieli: 12 milioane lei din care 1,4 milioane lei pentru calculatoare, licențe, mașini;
Bani salarii: 4,3 milioane lei; Compania preconizează că va avea 35 angajați până la finalul anului;
Compania Municipală Turistică S.A. se va ocupa de promovarea Bucureștiului ca destinație turistică.
5. Compania Municipală Tehnologia Informației București S.A.
Venituri: 15,5 milioane lei;
Cheltuieli: 15 milioane lei;
Bani salarii: 10 milioane lei; Compania preconizează că va avea 80 angajați până la finalul anului;
Investiții: 3,5 milioane lei pentru dotări;
Compania Municipală Tehnologia Informației va asigura servicii de mentenanță colectivă și predictivă pentru echipamentele hardware, va dezvolta soluții și aplicații software, pentru PMB și instituțiile subordonate.
6. Compania Municipală Managementul Traficului București S.A.
Venituri: 173 milioane lei;
Cheltuieli: 166 milioane lei; din care cheltuieli executate de către terți – 35 milioane lei;
Bani salarii: 27 milioane lei; Compania prognozează că va avea 288 de angajați la finalul anului.
Investiții: 22 milioane lei în special pentru dotări – calculatoare, stații de lucru, mașini, autoutilitare, scule etc.
Compania Municipală Managementul Traficului va implementa sisteme pentru fluidizarea traficului în Capitală.
7. Compania Municipală Parking București S.A.
Venituri: 38 milioane lei;
Cheltuieli: 38 milioane lei;
Bani salarii: 13,3 milioane lei. Compania estimează că va avea 385 angajați până la finalul anului;
Investiții: 41 milioane lei din care pentru parcări metalice 4 milioane lei, aparate de taxare 10 milioane, camere de supraveghere 1 milion lei, plus dotarea societății;
Compania Municipală Parking are ca obiect de activitate construirea de parcări noi, dar și întreținerea și modernizarea celor existente. Societatea estimează că până la finalul anului va administra 7.200 locuri de parcare;
8. Compania Municipală Protecție Civilă și Voluntariat București S.A.
Venituri: 30 milioane lei;
Cheltuieli: 29,8 milioane lei
Bani salarii: 24 milioane lei; Compania estimează că va avea 318 angajați până la finalul anului;
Investiții: 21,5 milioane, prin majorare de capital. Acești bani se vor duce pe o ambulanță, autospeciale, mașini, scule, echipamente de protecție.
Compania Municipală Protecție Civilă și Voluntariat S.A – are ca obiect de activitate protecția civilă și situațiile de urgență. Această companie se va ocupa, printre altele, de întocmirea documentației în vederea obținerii avizelor ISU, dar și de consultanța privind securitatea în muncă.
9. Compania Municipală Imobiliară București S.A.
Venituri: 6,3 milioane lei;
Cheltuieli: 4,1 milioane lei;
Bani salarii: 2 milioane lei; Compania estimează că va avea 20 de salariați;
Investiții: 47 milioane lei prin majorare de capital social (bani PMB); Nu se specifică pe ce vor fi cheltuiți banii.
Compania Municipală Imobiliară se ocupă cu întreținerea, modernizarea și dezvoltarea fondului locativ.
10. Compania Municipală Pază și Securitate București S.A.
Venituri: 77,5 milioane lei;
Cheltuieli: 67 milioane lei;
Bani salarii: 34 milioane lei; Compania estimează că va avea 3050 angajați până la finalul anului;
Investiții: 11 milioane lei pentru dotări: unitate dispecerat, mașini, motociclete, calculatoare, licențe;
Compania Municipală Pază și Securitate va asigura servicii de pază și securitate pentru PMB și instituțiile subordonate, dar și pentru alte obiective publice.
11. Compania Municipală Eco Igienizare București S.A.
Venituri: circa 22 milioane lei;
Cheltuieli: circa 22 milioane lei;
Bani salarii: 9,5 milioane lei; Compania estimează că va avea la finalul anului 270 angajați;
Investiții: 10 milioane lei în principal pe autospeciale, autoutilitare, mașini, generatoare ULV;
Compania Municipală Eco Igienizare se va ocupă de deratizarea și dezinsecția la nivelul municipiului București.
12. Compania Municipală Agrement București S.A.
Venituri: 14,2 milioane lei (11,5 milioane lei din servicii prestate și 2,7 milioane lei din vânzarea mărfurilor);
Cheltuieli: 13,8 milioane lei;
Bani salarii: 3,5 milioane lei; Compania preconizează că va avea 80 angajați până la finalul anului;
Investiții: 2,5 milioane lei; Pentru studiu de fezabilitate proiect acvariu – 850.000 lei, în rest dotări;
Compania Municipală Agrement are ca obiectiv principal prestarea de activități recreative și distractive de agrement.
13.Compania Municipală Publicitate și Afișaj București S.A.
Venituri: 11 milioane lei;
Cheltuieli: 10,4 milioane lei;
Bani salarii: circa 5 milioane lei; Număr de persoane ce se estimează că vor fi angajate până la finalul anului – 43.
Investiții: 10 milioane lei (ecran LED outdoor 600 mp – 8,7 milioane lei, în rest mașini și dotări pt birou).
Compania Municipală Publicitate și Afișaj se va ocupa de închirierea spațiilor publicitare de pe domeniul public și privat al Municipiului București.
14. Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A.
Venituri: 27 milioane lei;
Cheltuieli: 26,8 milioane lei;
Bani salarii: 18 milioane lei; Compania preconizează că va avea 241 angajați până la finalul anului;
Investiții: 14 milioane lei în principal pentru dotarea cu utilaje;
Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde se va ocupa de administrarea, exploatarea, întreținerea și protejarea arborilor și spațiilor verzi din București.
15. Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București S.A.
Venituri: 123 milioane lei;
Cheltuieli: 118 milioane lei;
Bani salarii: 22 milioane lei; Compania estimează că va avea 443 de angajați la finalul anului;
Investiții: 200.000 lei. În 2017 compania a alocat 70 milioane pentru dotări;
Compania Municipală Străzi Poduri și Pasaje va realiza modernizarea și reabilitarea străzilor din Capitală, precum și reabilitarea/construirea de poduri și pasaje.
16. Compania Municipală Sport pentru Toți București S.A.
Venituri: 16,4 milioane lei;
Cheltuieli: 15,5 milioane lei;
Bani salarii: 9,3 milioane lei; Compania preconizează că va avea 108 angajați până la finalul anului;
Investiții: 1,8 milioane lei;
17. Compania Municipală Iluminat Public București S.A.
Venituri: 35 milioane lei din delegarea contractului de iluminat public pentru oraș;
Cheltuieli: 33 milioane lei;
Bani salarii: 17 milioane lei; Compania estimează că va avea 165 de angajați la finalul anului;
Investiții: 9,5 milioane lei în principal în utilaje și alte dotări necesare funcționării;
Compania Municipală Iluminat Public se va ocupa de modernizarea și întreținerea sistemului de iluminat public din Capitală.
18. Compania Municipală Parcuri și Grădini București S.A.
Venituri: circa 70 milioane lei;
Cheltuieli: circa 70 milioane lei;
Bani salarii: 29 milioane lei; Compania estimează că va avea 550 de angajați până la finalul anului;
Investiții: 30 milioane lei (utilaje și alte dotări);
Compania Parcuri și Grădini se va ocupa de întreținerea și modernizarea parcurilor și grădinilor publice din Capitală.
19. Trustul de Clădiri Metropolitane S.A.
Venituri: 88 milioane lei;
Cheltuieli: 87,8 milioane lei;
Bani salarii: 32,5 milioane lei; Compania estimează că va avea 430 angajați până la finalul anului;
Investiții: 30 milioane lei (utilaje, autoturisme, licențe)
Trustul de Clădiri Metropolitane SA – va avea că obiect de activitate construcția de locuințe pentru tineri, locuințe sociale, cămine de studenți, de bătrâni, extinderi de școli etc.
20. Compania Municipală Managementul Transportului București S.A.
Venituri: 12 milioane lei;
Cheltuieli: 11,2 milioane lei;
Bani salarii: 8,2 milioane lei; Compania estimează că va avea 77 de angajați până la finalul anului;
Investiții: 0
Compania Municipală Managementul Transportului S.A va desfășura activități de modernizare a transportului public din București și zonele limitrofe Capitalei.
21. Compania Municipală Medicală București S.A.
Venituri: 6,3 milioane lei;
Cheltuieli: 6,3 milioane lei;
Bani salarii: 4,5 milioane lei; Compania estimează că va avea la finalul anului 283 angajați;
Investiții: 0
Compania Municipală Medicală București are ca scop să identifice, împreună cu instituțiile de resort, cele mai eficiente servicii prin raportul calitate cost care să asigure o mai bună protecție a vârstnicilor din București. Astfel, pentru anul 2018, se prevede derularea unui astfel de program, printr-o variantă tehnologizată, pentru 10.000 de persoane vârstnice, bolnave cronice.
22. Compania Municipală Cimitire București S.A.
Venituri: 20 milioane lei;
Cheltuieli: 19,8 milioane lei;
Bani salarii: 6,2 milioane lei; Compania estimează că va avea 300 de angajați până la finalul anului;
Investiții: 250.000 lei pentru dotări;
Compania Municipală Cimitire București S.A. va administra 15 cimitire și 2 crematorii din București, realizând activități de întreținere, modernizare.
Sursa: realitatea.net
Bani
Superbet România a lansat Innovators Arena, un nou program care încurajează inovația și spiritul intraprenorial

Superbet a lansat prima ediție a evenimentului Innovators Arena, un program-pilot inovator, dezvoltat în România, care urmărește să dezvolte cultura intraprenorială din cadrul organizației și să încurajeze creativitatea în rândul angajaților săi. Inspirat din formate internaționale celebre precum „Dragon’s Den”, „Shark Tank” sau „Imperiul Leilor”, această inițiativă își propune să aducă în prim-plan idei cu potențial real de implementare.
Având o abordare dinamică, deschisă oricărui angajat din cadrul companiei, Innovators Arena reprezintă mai mult decât o competiție internă de idei – este o rampă de lansare pentru angajații care își doresc să devină intraprenori. În acest sens, programul creează un cadru structurat în care inițiativa, gândirea strategică și spiritul de inovare sunt recunoscute, susținute și, cel mai important, transformate în proiecte concrete.
„Innovators Arena este despre puterea ideilor și curajul de a le transforma în realitate, acestea fiind atitudini pe care le încurajăm și le recompensăm în cultura noastră organizațională. Această inițiativă este un exemplu concret al modului în care valorile care definesc Superbet – performanță, creativitate și responsabilitate – se transformă în acțiuni și oportunități reale pentru colegii noștri”, a declarat Adam Lamentowicz, Chief Commercial Officer CEE, Superbet.

Bilanțul primei ediții Innovators Arena
Pe parcursul fazei inițiale a programului, au fost depuse propuneri care acoperă o gamă largă de domenii – de la optimizarea proceselor interne, la îmbunătățirea experienței oferite clienților sau identificarea unor noi direcții comerciale. Aceste idei au venit din multiple departamente și au reflectat o înțelegere clară a valorilor Superbet, dar și a strategiei de dezvoltare sustenabilă a modelului de business.
După o selecție riguroasă, realizată de un juriu format din patru lideri de business ai companiei, au fost selectați șase finaliști care au participat la finala Innovators Arena, unde au avut oportunitatea de a-și susține proiectele, live, în fața juriului, concurând pentru a deveni primul intraprenor recunoscut oficial în cadrul Superbet. Premiul cel mare a inclus un buget de implementare pentru proiectul câștigător, precum și un bonus financiar pentru angajatul care a propus ideea votată de juriu. De asemenea, locurile doi și trei din cadrul competiției au fost recompensate cu vizite de lucru la partenerii strategici Superbet și invitații VIP la conferințe de tehnologie din România.
„Suntem mândri de entuziasmul cu care a fost primit Innovators Arena de către colegii noștri. Fiind parte din juriu, pot afirma cu certitudine că finaliștii au demonstrat nu doar creativitate, ci și o perspectivă coerentă a impactului pe care ideile lor îl pot avea asupra businessului, produselor digitale din portofoliul companiei sau a experienței imersive oferite clienților Superbet”, menționează Andrei Popa, VP Online, Superbet.
O finală ca un show TV, transmisă live din București
Finala Innovators Arena a fost filmată în sediul Superbet Group din București, și transmisă live în cadrul unei producții interne care a fost vizionată în toate birourile Grupului, precum cele din Rio de Janeiro (Brazilia), Londra (Marea Britanie), Varșovia (Polonia), Aalst (Belgia) și Belgrad (Serbia). Rezultatul a fost o experiență demnă de un show televizat – plină de emoție, competiție și surprize.
Cei șase finaliști au prezentat ideile în fața unui juriu format din lideri cu o vastă și diversificată experiență în business:
• Paul Neagoe – VP Product, Player
• Andrei Popa – VP Online
• Phil Mitchelson – VP Growth Marketing
• Julia Hedley – Group Finance Director
În urma prezentărilor și a deliberărilor juriului, câștigătorul a fost desemnat Bogdan Negrilă, Customer Insights Specialist, podiumul fiind completat de către Șandor Pall, Senior Product Manager și Iulian Vâlvoiu, Senior Digital Growth Manager.
Un viitor promițător pentru Innovators Arena
Datorită succesului și entuziasmului generat de această ediție pilot, desfășurată în România, Superbet analizează deja extinderea programului la nivel de Grup, începând cu următorul sezon. Această direcție reflectă angajamentul companiei de a încurajara inițiativele venite din cadrul echipelor interne și de a construi un mediu de lucru în care inovația și inițiativa sunt apreciate și recompensate.
Într-un cadru dinamic și competitiv, unde adaptabilitatea și inovația sunt esențiale, Superbet demonstrează că cele mai valoroase resurse sunt oamenii din cadrul organizației și ideile acestora, construind un cadru propice pentru implementarea unor inițiative valoroase, care vor avea un impact real în business.
Superbet este o companie de tehnologie și divertisment fondată în 2008, cu misiunea de a oferi o experiență imersivă de divertisment, în sport și gaming, pentru milioane de clienți din întreaga lume.
Grupul este prezent în 12 țări, având piețe comerciale în Brazilia, România, Belgia, Polonia și Serbia, precum și centre de tehnologie și inovare de produs în Croația, România și Spania.
În 2019, Superbet a obținut o investiție strategică de 175 de milioane de euro de la Blackstone Inc., cel mai mare fond privat de capital din lume, pentru a impulsiona extinderea companiei pe piețele internaționale. În 2025, compania și-a consolidat poziția financiară, semnând un acord de refinanțare în valoare de 1,3 miliarde de euro, cu două dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume – Blackstone și HPS Investment Partners, deschizând astfel noi oportunități de creștere globală accelerată.
Ca lider în conformitate și bune practici, Grupul Superbet este membru al Asociației Internaționale pentru Integritatea Pariurilor (IBIA) și al Asociației Europene de Gaming și Betting (EGBA).
Bani
75% din contrabanda cu tigari se face in sudul Romaniei!

In prima jumatate a anului 2024, autoritatile romane au capturat peste 40 de milioane de tigarete de contrabanda, dintre care peste 75% inregistrate in zona de sud a tarii. Valoarea pe piata neagra a tigaretelor retinute in primele luni ale anului se ridica la peste 40 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator in timp real al capturilor de tigarete de contrabanda din Romania.
In acelasi timp, piata neagra a tigaretelor a crescut la nivelul lunii mai pana la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% la final de martie, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ianuarie 2020, ceea ce releva dinamica intensa a acestui fenomen in specularea conditiilor de instabilitate geopolitica si, implicit, nevoia continua de intensificare a eforturilor de combatere a contrabandei. Un nivel scazut al traficului ilicit cu tigarete inseamna implicit si venituri mai mari la bugetul de stat.
BAT, cel mai mare jucator de pe piata tutunului din Romania, este si unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2023, pe fondul unei medii anuale a contrabandei de 8,2%, BAT Romania a avut o contributie totala de 10,8 miliarde lei in accize si taxe la bugetul de stat. Bugetul de stat al Romaniei pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun, sub forma de accize si taxe care nu au fost incasate.
“Pentru prima data in ultimii 3 ani nivelul contrabandei cu tigari a depasit pragul de 10% din totalul pietei, iar acesta este un semnal serios de alarma privind nevoia de intensificare a eforturilor de monitorizare a traficului ilicit la granitele tarii. In acest context, salutam anuntul Ministerului de Finante privind operationalizarea sistemelor de scanare fixe si mobile in puncte de trecere a frontierei si asumarea ca pana la sfarsitul anului in vamile din Romania sa functioneze deja 9 astfel de dispozitive.
Cresterea nivelului consumului de produse de pe piata neagra se traduce atat in pierderi majore pentru bugetul statului, cat si intr-un pericol real la adresa sigurantei consumatorilor. De aceea, masurile de combatere a fenomenului traficului ilicit la frontierele tarii trebuie completate de un cadru fiscal stabil, corelat cu puterea de cumparare a consumatorilor si capabil sa asigure predictibilitatea fiscala necesara combaterii contrabandei, care afecteaza direct consumatorii romani, bugetul de stat, dar si companiile platitoare de taxe si angajatii acestora”, declara Ileana Dumitru, Director Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT.
Conform Nanny State Index 2023, Romania aplica cele mai mari taxe pentru produsele din tutun raportat la veniturile populatiei si la puterea de cumparare, iar la polul opus, cu cele mai mici niveluri ale taxarii tutunului, se afla tari precum Luxemburg, Austria sau Germania.[2]
Marile capturi de contrabanda, retinute in 2024 in sudul tarii
Cele mai mari capturi de tigarete de contrabanda, reprezentand 75% din totalul capturilor inregistrate pana la nivelul lunii iulie, s-au inregistrat in zona de sud a tarii, pe fondul preturilor la tigari semnificativ mai mici in tarile de la sudul granitelor Romaniei.
Cele mai mari capturi de tigari de contrabanda au fost retinute de autoritatile romane in prima parte a anului in judetele Teleorman (9,9 milioane de tigarete), Dolj (7,2 milioane de tigarete) si Giurgiu (5,3 milioane de tigarete). Si in judetul Caras Severin s-au inregistrat volume semnificative anul acesta, o captura consistenta in urma careia au fost retinute peste 5 milioane de tigarete de contrabanda fiind inregistrata chiar la inceputul lunii iulie.
Romania are 2.000 de km de granita cu tari non-UE, in care pretul tutunului poate fi de pana la trei ori mai mic, iar fiecare container de tigari ilegale inseamna 1 milion de euro profit pentru retelele de contrabanda. Datele despre evolutia capturilor de tigarete de pe teritoriul Romaniei sunt centralizate in timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o initiativa BAT care are scopul de a sustine eforturile autoritatilor, prin centralizarea capturilor din intreaga tara, dar si de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu tigari asupra societatii. Campania este desfasurata in parteneriat cu Politia Romana, Politia de Frontiera Romana, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Autoritatea Vamala Romana. Campania „Stop contrabanda” a fost lansata de BAT in 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu tigari.
Bani
Perceptiile consumatorilor produselor de vapat reflecta efecte benefice comparativ cu fumatul traditional

Rezultatele celui mai recent studiu IRES, care reflecta perceptia utilizatorilor de produse cu risc redus* din Romania, arata ca acestia sunt dispusi sa caute alternative la fumat. In plus, consumatorii care au trecut de la fumat la produse care incalzesc tutunul, cum ar fi glo, sau la produse de vapat, afirma ca percep imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste starea fizica si stilul de viata comparativ cu fumatul. Aceasta este a patra editie a studiului privind perceptiile consumatorilor realizat de IRES referitor la produsele care incalzesc tutunul, iar rezultatele intaresc concluziile editiilor precedente. Aceasta editie a studiului a inclus, in premiera, perceptiile consumatorilor asupra trecerii de la fumat la produse de vapat, iar rezultatele reflecta efecte benefice similare.
Fumatorii romani care au trecut complet la produse cu risc redus* au indicat imbunatatiri ale conditiei fizice atunci cand utilizeaza produse care incalzesc tutunul sau de vapat comparativ cu fumatul, anume:
- 86% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 83% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea ii fac sa tuseasca mai putin comparativ cu fumatul;
- 76% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 82% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin dantura comparativ cu fumatul;
- 70% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 81% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin capacitatea de a face efort fizic comparativ cu fumatul
Consumatorii de produse cu risc redus* care au facut trecerea completa la acest tip de produse si nu mai fumeaza spun, de asemenea, ca resimt si beneficii sociale comparativ cu fumatul:
- 99% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin miros neplacut pe haine si pe maini:
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse afecteaza mai putin calitatea aerului la interior;
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 94% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin gust neplacut in gura.
Fumatorii cauta alternative cu risc redus* adaptate nevoilor lor, releva studiul IRES
BAT are un scop clar de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™) prin reducerea impactului asupra sanatatii si, pentru a realiza acest lucru, compania dezvolta de peste zece ani o gama larga de produse placute cu risc redus*, destinate consumatorilor adulti.
Conform studiului de perceptie a consumatorilor realizat de IRES, principalele argumente luate in considerare pentru utilizarea produselor cu risc redus* mentionate de fumatorii care au facut trecerea la acest tip de produse, indiferent daca uneori mai fumeaza sau nu, sunt experienta satisfacatoare (56%) si potentialul de risc redus al produselor care incalzesc tutunul (56%) sau de vapat (51%).
„Conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului este din ce in ce mai relevant pentru consumatori, asa cum reiese din cea de-a patra editie a acestui studiu, ale carui rezultate confirma din nou faptul ca alternativele cu risc redus* sunt o optiune viabila pentru cei care nu pot renunta la fumat. Alaturi de dovezile stiintifice solide care sustin produsele care incalzesc tutunul si produsele de vapat ca alternative cu risc redus* la fumat, perceptiile consumatorilor reprezinta o resursa informationala valoroasa pentru public si pentru autoritatile de reglementare, deoarece evidentiaza potentialul acestor produse ca solutii eficiente pentru reducerea incidentei fumatului”, a declarat Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
„Studiul derulat de IRES scoate in evidenta o confirmare a tendintei de perceptie favorabila a efectelor utilizarii simultane sau ale trecerii de la tigari la produsele de tutun incalzit sau la tigari electronice. In ambele cazuri remarcam, in primul rand, o reducere a efectelor secundare asociate cu degradarea sanatatii (prezenta tusei, afectarea danturii, capacitatea de a face efort fizic). In al doilea rand, se remarca o reducere a unor factori posibili de inducere a distantarii sociale motivata olfactiv prin diminuarea mirosului neplacut pe haine, pe maini, in respiratie sau in aerul din interior. Fumatul in sine are o componenta serioasa de socializare, iar daca efectele secundare indezirabile sunt mai reduse, acest spatiu potential al socializarii ii poate include si pe cei care sunt mai putin deranjati de efectele utilizarii alternativelor la tutunul traditional. In al treilea rand, studiul nostru confirma tendintele din anii anteriori privind posibilitatea renuntarii la fumat, dar si a reintoarcerii la tigarile traditionale, in eventualitatea restrictionarii utilizarii in interior sau a cresterii pretului la produsele de tutun incalzit sau tigari electronice”, a mentionat Dan Jurcan, director de cercetare in cadrul Institutului IRES.