Stiri Bucuresti actualitate
Cel mai RAU FAMAT cartier al Bucurestiului intra intr-un URIAS proiect de modernizare!

În acest moment, în cartierul Ferentari se regăsesc zone ghetoizate, insalubre, cu locuinţe fără un statut juridic clar, cu locatari instalaţi fără acte de proprietate. Totodată, sunt zone cu un grad crescut de infracţionalitate, în care locuiesc persoane fără acte de identitate ce nu pot fi monitorizate de organele judiciare, anunta romaniatv.net.
Regiunea se bucură de o reputație negativă, fiind considerată de DailyMail unul dintre cele mai nesigure locuri în care să mergi în vacanță din cauza numărului mare de acte de violență, furt, mașini furate şi lipsa salubrizării.
Însă, conform statisticilor oficiale ale Poliției Române, Sectorul 5 al Bucureștiului este pe ultimul loc la numărul infracțiunilor din Municipiul București (comparativ cu celelalte sectoare), pe motiv că „ţiganii nu fură la ei acasă”.
Având în vedere faptul că diversele strategii şi programe naţionale adresate rromilor nu au avut rezultatele scontate până acum în Ferentari, Primăria Sectorului 5 propune un nou proiect de regenerare urbană a zonei, centrat pe nevoile persoanelor de etnie rromă.
Proiectul Regenerare Urbană Ferentari (RUF) îşi propune soluţionarea problemelor urbane ale zonei şi găsirea unei îmbunătăţiri de lungă durată pentru condiţiile economice, fizice, sociale şi de mediu pentru Sectorul 5 şi, implicit, pentru Capitală, se menţionează în proiectul de Hotărâre de Consiliu Local Sector 5 aprobat recent de aleşii locali.
Regenerarea Urbană a Ferentariului va fi făcută pe domenii:
– Domeniul social-societate care presupune recuperarea spaţiilor publice şi crearea de noi spaţii publice, alături de dotarea tuturor clădirilor ce aparţin domeniului public cu rampă de acces, astfel încât accesul să fie facil şi pentru persoanele cu dizabilităţi fizice. Proiectul include şi identificarea zonelor unde există persoane nevăzătoare şi montarea de panouri de circulaţie, în scopul reducerii vitezei şi evitării accidentelor.
– Domeniul economic prin care se propune susţinerea activităţilor populaţiei de etnie romă, prin organizarea unui târg anual pentru comercializarea produselor realizate de meşteşugarii tradiţionali şi a celor create în centrul multicultural. În plus, se propune înfiinţarea unui centru multicultural unde să se desfăşoare activităţi meşteşugăreşti tradiţionale specifice persoanelor de etnie romă. În acest centru se va pune la dispoziţie infrastructura necesară dezvoltării unui atelier de creaţie specific pentru căldărari (care realizează produse din tablă), fierari (care realizează potcoave), argintari, tinichigii.
– Domeniul ecologic care să promoveze formule de transport alternativ, îmbunătăţirea conexiunilor pentru transportul în comun, să stabileascătrasee pietonale şi pentru biciclete, realizarea unui sistem integrat de parcări. La acestea se adaugă amenajarea spaţiilor publice şi dotarea lor cu mobilier urban, refacarea spaţiilor verzi şi instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic. De asemenea, se are în vedere instalarea de tonomate pentru reciclarea PET-urilor, cu emiterea de bonuri valorice pentru cumpărarea de produse alimentare de la magazinele de pe raza Sectorului 5, precum şi gestionarea inteligentă a deşeurilor şi stocarea acestora în subteran pentru a îmbunătăţi calitatea mediului înconjurător.
Cum au apărut ţiganii în Bucureşti
Prima menţiune a etniei în Bucureşti a apărut în 1572, când Oprea şi Stan, „feciorii Orzii ţiganului” au vândut loc de casă grecului Cuciuc. Deşi erau robi, cei aveau drept de proprietate şi de liberă folosinţă a proprietăţii.
În 1727, este menţionat primul ţigan liber: Dumitraşco. El avea „trei case, două pivniţe cu vinuri, bani împrumutaţi altora, unelte de căldărar şi haine”.
După dezrobirea lor, în 1856, aceştia au părăsit moşiile şi au început să se adune în comunităţi compacte, la periferia marilor localităţi. În timp, s-au adăugat şi şatrele nomade. Aşa a apărut şi comunitatea din Ferentari. Conform menţiunilor istorice, etnia din sudul Capitalei se întindea la începutul secolului XX, din actualul bulevard Pieptănari, care derivă din meseria de „pieptănar”, adică făuritor de piepteni – menţionată în „Istoria Bucureştilor” a lui Constantin C. Giurăscu – până în actuala Prelungirea Ferentarilor.
Aici, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, în actuala Prelungire Ferentari erau vii şi livezi, de unde şi numele uneia dintre cele mai sărace străzi din acest cartier: Livezilor.
Anul trecut, 300 de tone de gunoi au fost adunate într-o singură zi de pe strada Livezilor. Angajaţi ai Primăriei Capitalei şi ai unei firme de salubrizare au muncit câteva ore să adune resturile menajere dintre blocuri. Chiar locatarii din zonă sunt cei care au făcut mizerie, pentru că mulţi dintre ei au aruncat gunoiul direct pe geam. Pe Aleea Livezilor din cartierul Ferentari au fost aruncate din apartament direct în stradă haine vechi, pungi de plastic, resturi menajere. Pentru majoritatea locatarilor, pubelele sunt un simplu decor, pentru că rămân aproape goale.

După terminarea războiului, în 1945, în zonele Ferentari, Rahova, Petre Ispirescu şi Sebastian se adăposteau bandele de gangsteri ale oraşului.
De unde vine numele cartierului Ferentari
Există mai multe legende, neatestate documentar care susţin:
– Numele cartierului ar proveni d ela nişte „ferentari”, soldaţi ai lui Mihai Viteazul, care au fost împroprietăriţi de domnitor după bătălia de la Călugăreni (1595)
– E posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaţilor olteni ai domnitorului Alexandru ioan Cuza – ferentarii – care au fost împroprietăriţi cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o.
– O altă teorie privitoare la numele cartierului, susţinută de uniiistorici, se referă la originea latină a numelui: latinescul „ferentarius” – soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane.
În Ferentari, chiar și polițiștii întâmpină pericole la tot pasul, ei au fost loviţi, muşcaţi şi chiar alergaţi cu drujba. Pe străzile acestui cartier sunt mormane de gunoaie printre care mișună șobolanii, chiar în fața blocurilor. Seringile se găsesc aruncate pe trotuare și pe scările de bloc.
DETALII, aici.
Stiri Bucuresti actualitate
FJSC din Universitatea din București finalizează primul proiect de rebranding instituțional modern și își relansează imaginea

“Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării” (FJSC) din cadrul Universității din București finalizează un amplu proiect de rebranding și își lansează o nouă imagine vizuală, în colaborare cu grupul de comunicare WOPA. Aceasta este o premieră la nivel de rebranding instituțional modern: FJSC este prima instituție de învățământ superior public din România care își relansează imaginea, în linie cu așteptările și comportamentului noilor generații de studenți și profesori.
Astfel, FJSC va utiliza începând de joi, 16 martie 2023 un nou logo, ce beneficiază de un design contemporan și care ilustrează aspectele definitorii pentru prestigioasa instituție de invățământ: creativitate, claritate și transparența comunicării. Spectrul de culori utilizate în declinarea acestuia, cât și a elementelor de comunicare fizice și digitale, este unul contemporan, inspirat din platformele digitale, pentru a încuraja apropierea studenților de instituția de invățământ.
De asemenea, noul website al FJSC este gândit ca o platformă de interactivitate cu utilizatorii, după modele actuale ale celor mai importante instituții de invățământ internaționale. Cu un target dual – atât studenții existenți care au nevoie constant de informații academice actualizate pe parcursul studiilor, cât și viitorii studenți la licență sau master, liceeni sau absolvenți ai altor instituții de învățământ – website-ul și întreaga experiență online cu platformele FJSC pot influența decizii de carieră pentru viitor. Abordarea noului site a fost regândită pornind de la structură, pentru a facilita navigabilitatea și experiența utilizatorilor, iar scopul a fost de a implementa o cantitate considerabilă de informații care să poată fi accesată extrem de ușor. Acesta se regăsește la adresa: www.fjsc.unibuc.ro.
“Peste 55% dintre absolvenții noștri profesează în domeniul studiat în facultate: Publicitate, Comunicare și Relații Publice, Jurnalism. Absolvenții FJSC sunt jurnaliștii viitorului sau viitorii strategi în comunicare și influenceri ai business-ul din România – deciziile și activitatea lor au o influență majoră atât în cadrul marilor multinaționale cât și în cadrul companiilor antreprenoriale locale. Suntem mândri să fim promotori în ceea ce considerăm a fi primul proiect major de rebranding în sistemul instituțional românesc de educație. Pentru un învățământ modern în jurnalism și comunicare, noua identitate digitală exprimă adecvarea facultății la provocările tehnologice și la impactul revoluției digitale,” declară profesorul Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.
“Noul website și noua identitate vizuală reprezintă un proiect complex, în care partenerii grupului de comunicare Wopa, strategi și creativi, au venit cu soluții care răspund nevoilor de comunicare ale FJSC. Felicit agenția pentru deschiderea cu care am colaborat, pentru propunerile creative și modul exemplar în care au implementat pro bono propunerile tehnice venite din partea beneficiarului, precum și așteptările colectate de în ultimii ani la profesorii de comunicare din facultatea noastră”, subliniază Dan Podaru, prodecan FJSC.
Noua identitate vizuală FJSC va fi lansată joi, 16 martie, iar în cadrul evenimentului de lansare vor lua cuvântul prof. univ. dr. Laura Comănescu, prorector al Universității, decanul FJSC – Antonio Momoc, prodecanul FJSC – Dan Podaru, Ionuț Datcu – CEO Wopa Communication, Andreea Bozoi – Managing Director, Fortuners, jurnaliștii Cosmin Stan (ProTV), Lavinia Petrea (ProTV), Paula Herlo (ProTV), Lucian Mandruță (DigiFM), Ligia Munteanu (Digi24), Tudor Mușat (B1 TV).
Domeniul comunicării a înregistrat o creștere importantă în ultimii ani, în contextul accelerării investițiilor străine și a necesității de specialiști pregătiți pe acest segment. Doar în anul 2022, pe segmentul local de advertising, investițiile au depășit valoarea de 600 de milioane de euro, potrivit datelor industriei.
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universității din București este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, prin Hotărârea de Guvern nr. 55 din 19.01.1990 și formează încă de la înființare studenți în trei specializări la nivel licență: Jurnalism, Publicitate, Comunicare și Relații Publice. Printre absolvenții FJSC se numără Petrișor Obae (paginademedia.ro), Alex Nedea (recorder.ro), Corina Caragea (ProTV), Tudor Mușat (B1TV) sau Luca Niculescu, fost jurnalist, fost ambasador, secretar de stat special pentru aderarea la OCDE.
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București este acreditată de ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Superior) și membră a Asociației Europene de Formare în Jurnalism (EJTA) și a Institutului European pentru Educație în Comunicații Comerciale. Profesionalizarea presei, responsabilitatea față de interesul public, etica profesională în comunicarea publică, educația media, alfabetizarea digitală, combaterea dezinformării reprezintă valorile prin care aceasta încurajează o cultură politică a participării democratice. Misiunea FJSC este una strategică de formare a unor jurnaliști și comunicatori responsabili cu obiectivul major al informării corecte a opiniei publice, al promovării valorilor libertății și democrației contemporane. Facultatea are misiunea de a răspunde nevoilor de formare profesională, de a forma specialiști, dar și cetățeni responsabili.
Stiri Bucuresti actualitate
Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, anunţă că 466 de noi locuri de parcare sunt amenajate în aceste zile

Viceprimarul Capitalei, Stelian Bujduveanu, anunţă că 466 de noi locuri de parcare sunt amenajate în aceste zile şi că în decurs de un an numărul locurilor publice de parcare a crescut de la 10.462 la 28.185.
„Astăzi, Compania Municipală Parking Bucureşti amenajează noi locuri de parcare pe străzile Dumbrava Roşie, Calea Plevnei, B-dul Unirii şi Nerva Traian. În funcţie de vreme, echipele CMPB vor lucra şi în weekend, urmând să fie realizate, în total, 466 de noi locuri publice de parcare. În martie 2022, Primăria Capitalei, prin CMPB, avea în exploatare 10.426 de locuri de parcare. Într-un singur an, aproape am triplat numărul locurilor publice de parcare. Astăzi Municipalitatea administrează 28.185 de locuri marcate cu albastru”, a scris viceprimarul, pe Facebook.
El a estimat că în perioada 2023 – 2024 vor fi înfiinţate în jur de 85.000 de noi locuri parcare în interiorul Inelului Central, potrivit Agerpres.
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a subliniat vineri importanţa proiectării de noi locuri de parcare în zona centrală şi de nord.
„Ce mă interesează pe mine foarte tare este să terminăm proiectarea locurilor de parcare din zona centrală şi din zona de nord. Ne-am stabilit un termen optimist pentru luna mai a acestui an, pentru a începe să marcăm noi locuri de parcare în zona centrală şi de nord. Într-adevăr, pe ceea ce înseamnă controlul a ce se întâmplă pe parcarea în Bucureşti sunt lucruri de îmbunătăţit semnificativ”, a spus Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă.
El a estimat că în prezent Compania Parking încasează aproximativ 2 milioane de lei pe lună, dar a subliniat că obiectivul autorităţii locale nu este taxarea populaţiei, ci încurajarea folosirii transportului public.
„Obiectivul nostru nu este să luăm bani de la oameni. Obiectivul nostru este – prin a oferi condiţii mai bune de transport public şi prin taxarea parcării – să convingem oamenii, spre beneficiul tuturor, să se mute din maşina proprietate personală către transportul public. Banii pe care îi încasează compania sunt de ordinul 2 milioane de lei pe lună, cam aşa”, a spus Nicuşor Dan.
Stiri Bucuresti actualitate
Structuri de economie socială în Regiunea Centru – Serie de mese rotunde

Arhiepiscopia Ortodoxă Română (AOR), alături de partenerii săi, Asociația Institutul Educațional pentru Politici Sociale Margareta (AIEPSM) și Mondo Consultanta SRL, a organizat în perioada 22-24 februarie seria de mese rotunde – Structuri de economie socială în Regiunea Centru, evenimente în cadrul proiectului „STRUCTURI DE ECONOMIE SOCIALĂ SOLIDARe”, co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.
Întâlnirile au avut loc în spațiul Hotelului My Continental din Sibiu și la eveniment au participat zeci de actori cu un rol principal în dezvoltarea economiei sociale la nivel local și regional: beneficiari, persoane din grupul țintă, autorități publice, ONG-uri, agenți economici și nu în ultimul rând mass-media. Un rol important l-a avut reprezentantul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu, care a putut răspunde clar și direct întrebărilor tehnice primite de la beneficiari.
Acțiunea a avut ca scop creșterea nivelului de informare și constientizare a actorilor sociali cu privire la încurajarea și dezvoltarea inițiativelor locale și intarirea parteneriatelor intre mediul privat si institutiile publice ca soluție de succes în promovarea economiei sociale. Totodata, s-a discutat mult și despre impactul acţiunilor de integrare pe piata muncii a grupurilor vulnerabile in cadrul structurilor de economie socială dezvoltate în cadrul proiectului în regiunea Centru. Dupa aproape doi ani de functionare, cele 22 de intreprinderi sociale subventionate prin proiect, trebuie sa gestioneze si nevoia de acompaniere a persoanelor angajate, dincolo de plata remuneratiei pentru munca prestata, si institutiile locale ar putea colabora la dezvoltarea unui program coerent si articulat de sprijin social si educational pentru aceasta categorie de persoane.
”O concluzie în urma participării la aceste mese rotunde o reprezintă necesitatea preluării și introducerea în Strategiile de dezvoltare locală 2021-2027 a unor măsuri concrete în sprijnul întreprinderilor sociale de la nivel local. Aici cred că este nevoie de o implicare mai mare a administrațiilor publice locale și regionale, care și-ar putea planifica acordarea de facilități fiscale întreprinderilor sociale, oferirea unor contracte rezervate pentru serviciile sau bunurile acestor intreprinderi sau a altor măsuri reale de sprijin. Până la urmă beneficiarul major este comunitatea locală, toate aceste beneficii se întorc în rândul societății”, a declarat Adina Ovedenie, Manager Proiect.
- Bucuresti4 săptămâni in urma
Reactia Carrefour dupa ce o pisica a fost filmata mancand pui in vitrina frigorifica din supermarket
- Bani3 săptămâni in urma
Daca politistul iti spune aceste cuvinte cand te opreste in trafic inseamna ca-ti cere spaga
- Bucuresti3 săptămâni in urma
Locuitorii unei strazi din Bucuresti spun ca sunt atacati de ciori agresive: „Am fost lovita cu ciocul in cap si zgariata”
- Bucuresti4 săptămâni in urma
VIDEO-Imagini socante intr-un Carrefour din Bucuresti: O pisica mananca puii direct din lada frigorifica!
- Sanatate4 săptămâni in urma
3 ani si 8 luni de inchisoare cu executare: Florin Secureanu, fost manager la Malaxa, condamnat definitiv
- Bucuresti4 săptămâni in urma
Veste buna pentru bucuresteni: ”Încă un proiect de infrastructură rutieră pentru regiunea București-Ilfov”
- Politica4 săptămâni in urma
Nicusor Dan: „Mie mi-e greu să cred că nişte oameni raţionali, nişte oameni maturi – cum este electoratul PNL-ului, va spune: „E 2024, ne-am răzgândit, votaţi-o pe Firea””
- Bucuresti3 săptămâni in urma
Moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur furate din Capela Sfânta Elisabeta Cotroceni
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/bucuresti/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 49
Trebuie să fii autentificat pentru a posta un comentariu Conecteaza-te