Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România cere Consiliuilui General al Municipiului Bucureşti să reanalizeze acordul de înfiinţare a 19 societăţi comerciale proprii, în condiţiile în care acestea vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public sau care sunt supuse liberei concurenţe, potrivit unui anunţ al CNIPMMR, citat de zf.ro.
CNIPMMR susţine că, în condiţiile în care cele 19 societăţi comerciale vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, iar „această reorganizare nu presupune nici un fel de disponibilizare”, presupune „crearea de noi locuri de muncă”. Aceasta ar rezulta în cheltuieli suplimentare cu personalul  ale administraţiei publice locale, în condiţiile în care Primăria Bucureşti are deja un aparat excedentar raportat la alte metropole şi la bugetul administrat (860 de funcţionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²), raportat la 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km², 17 sectoare).
De asemenea, asociaţia critică faptul că înfiinţarea societăţilor nu valorifică practicile din celelalte state membre ale U.E., unde autoritatea locală a înfiinţat un număr foarte redus de societăţi în domenii neconcurenţiale, subvenţionate, pentru aspecte de mediu, sociale, administrative privind asigurarea sediilor şi administrarea departamentelor, organelor autonome, companiilor publice, a entităţilor de drept public cu personalitate juridică şi a entităţilor publice ale comunităţii locale.

În Madrid există 7 societăţi municipale (3,16 milioane de locuitori/suprafaţă de 605,77 km²), în timp ce în Bucureşti ar urma să fie 19 societăţi municipal, 41 de organisme prestatoare de servicii publice şi de interes local, A.M.R.S.P. şi 2 regii autonome în Bucureşti (1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²).
Vedeţi mai jos comunicatul integral: 
1. În prezent pentru Municipiul Bucureşti (1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²) există un număr de 41 de organisme prestatoare de servicii publice şi de interes local (Administraţia Fondului Imobiliar, Administraţia Străzilor, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, teatre, muzee, etc.), A.M.R.S.P. – Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice şi 2 regii autonome (R.A.D.E.T. şi R.A.T.B.) (sursa: http://www.pmb.ro/institutii/inst_locale/instit_locale.php).
2. În data de 28.02.2017, consilierii generali ai Municipiului Bucureşti şi-au dat acordul de principiu pentru înfiinţarea a 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care să se ocupe de:
Ø  producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, servicii energetice şi de mentenanţă, pentru „asigurarea, la nivelul municipiului Bucureşti, a unui serviciu de furnizare a energiei electrice şi termice adecvat necesităţilor de confort individual şi colectiv”;
Ø  iluminatul public, pe motivul că la sfârşitul anului se va finaliza contractul încheiat cu SC Luxten Lighting Company S.A. pentru iluminatul stradal, că „este necesară iniţierea demersurilor pentru asigurarea organizării serviciului de iluminat”, deşi nu a fost realizat încă de comisia de unităţi publice un studiu de oportunitate privind organizarea serviciului de iluminat public;
Ø  administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, care să împartă atribuţiile în ceea ce priveşte unităţile sanitare aflate în administrarea municipalităţii, cu atribuţii privind asistenţa medicală şi cea desfăşurată în unităţile de învăţământ, precum şi celelalte atribuţii normative din domeniu, care să asigure administrarea şi funcţionarea unităţilor sanitare, finanţarea de bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii, consolidări şi extinderi, precum şi dotări cu echipamente medicale;
Ø  servicii în tehnologia informaţiilor, una dintre atribuţiile sale fiind „asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local”,
Ø  construcţia, dezvoltarea şi administrarea de baze sportive şi terenuri de sport pentru „asigurarea unei infrastructuri prin care mişcarea să devină parte a vieţii oricărui cetăţean al oraşului trebuie să reprezinte o prioritate pentru adminsitraţia publică locală”;
Ø  promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice existente sau potenţiale ori pentru promovarea directă a oraşului ca destinaţie turistică, introducerea în circuitul turistic, printr-un program, a tuturor obiectivelor turistice din Bucureşti şi organizarea unor campanii de comunicare şi evenimente care să constituie oportunităţi pentru turişti de a vizita România;
Ø  administrarea parcurilor şi grădinilor publice, lacurile şi ştrandurile din Bucureşti, întrucât „prin această activitate se realizează protecţia, refacerea mediului, conservarea, restaurarea parcurilor şi grădinilor publice şi întreţinerea luciului de apă”, având ca scop amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi de pe domeniul public şi privat al municipiului Bucureşti;
Ø  administrarea reţelei de agrement a Capitalei, pentru a pune „în valoare potenţialul natural şi de agrement al parcurilor şi grădinilor publice, a lacurilor de interior din Capitală, salba de lacuri de pe râul Colentina, precum şi al râului Dâmboviţa. (…) Parcul Natural Văcăreşti, Grădina Zoologică, pădurea Băneasa”;
Ø  paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti neputând asigura paza tuturor obiectivelor din subordinea Primăriei, executând paza doar la 20% dintre acestea, din cauza numărului mic de efective;
Ø  consolidarea clădirilor cu risc seismic, deoarece există un risc iminent de prăbuşire a unor clădiri din Bucureşti, 350 dintre ele fiind încadrate în clasa I de risc seismic şi alte 330 fiind încadrate în clasa II de risc seismic, proiectele începute în perioada 2008-2009 având un grad de execuţie de aproximatic 30 la sută;
Ø  întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, care sunt într-un proces de degradare cauzat atât de îmbătrânire, cât şi de „incoerenţa executării lucrărilor de întreţinere”;
Ø  administrarea spaţiilor publicitare de pe domeniul public al Bucureştiului, pentru asigurarea respectării prevederilor legislaţiei în domeniu la nivelul Capitalei, astfel încât publicitatea stradală să nu afecteze spaţiul urban sau aspectul oraşului;
Ø  dispecerat de taxi (care în prezent se desfăşoară în 37 de dispecerate private, cu tarife cuprinse între 1,39 şi 3,5 lei pe kilometru);
Ø  coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei în Planul de Mobilitate Urbană şi Dezvoltare, în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bucureşti şi în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană;
Ø  gestionarea fondul imobiliar al oraşului, deoarece la nivelul municipiului Bucureşti nu există o administrare şi gestionare unitară a fondului locativ şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă;
Ø  administrarea drumurilor, cu motivarea că măsurile aprobate prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, complementar Planului Urbanistic General elaborat pentru Bucureşti, „nu pot fi puse în aplicare fără asigurarea unei administrări eficiente a drumurilor”;
Ø  administrarea parcărilor publice, deoarece numărul de locuri de parcare existente nu sunt suficiente, fapt ce duce la parcarea neregulamentară a maşinilor;
Ø  managementul sistemelor integrate de trafic, informarea călătorilor şi managementul flotei transportului public.
II. Practici la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene în domeniul întreprinderilor municipale
1.      VIENA (2,26 milioane de locuitori/suprafaţă de 414,65 km²)
Întreprinderile municipale din Viena sunt constituite în temeiul art. 71 din “The Vienna City Statutes”, fiind următoarele 3:
Ø  Stadt Wien – Wiener Wohnen (Housing in Vienna);
Ø  Wiener Krankenanstaltenverbund (KAV Vienna Hospital Association);
Ø  Wien Kanal (Vienna Waste Water Man­agement).
Stadt Wien – Wiener Wohnen (City of Vienna – Housing in Vienna) este o întreprindere municipală care gestionează aproximativ 220.000 case din Viena, cu aproximativ 500.000 de rezidenţi, vizând locuinţe sociale subvenţionate (sursa: http://www.wienerwohnen.at/mieterin/lebenimgemeindebau.html)
Wiener Krankenanstaltenverbund (Vienna Hospital Association) funcţionează începând cu 1 ianuarie 2002, fiind constituită în temeiul art. 71 din “The Vienna City Statutes”, de Consiliul Local al oraşului Viena, fără a avea personalitate juridică şi fără a fi o companie privată în conformitate cu legea aplicabilă societăţiilor comerciale, în scopul de a pune la lucru împreună mijloacele existente şi serviciile municipale, vizând spitalele oraşului Viena, clinicile universitare,  centrele de bătrâni şi casele de sănatate ale oraşului Viena, îngrijirea medicală socială, alte facilităţi pentru ghidarea spitalelor,  centrelor de bătrâni si casele de sănătate
Wien Kanal (Vienna Waste Water Man­agement) asigură întreţinerea şi modernizarea sistemului de canalizare din Viena, inclusiv realizarea de proiecte inovatoare, cu experţi din întreaga lume, pentru a se îmbunătăţi sistemul de eliminare a apelor uzate şi de protecţie a apei: de exemplu, un sistem de control inteligent pentru gestionarea sistemului de canalizare, pentru a menţine fluxul la staţia de epurare în mod constant şi astfel pentru a se evita evacuările în apa receptoare, chiar şi din ploaie
2.      MADRID (3,16 milioane de locuitori/suprafaţă de 605,77 km²)
În organigrama instituţională administrativă a oraşului Madrid, sunt incluse întreprinderi publice, exemplificând în acest sens:
Ø  Empresa Pública Madrid Activa, S.A.U.
Ø  Empresa Pública Centro de Transportes de Coslada, S.A.
Ø  Empresa Pública Nuevo Arpegio, S.A.
Ø  Empresa Pública Arproma, S.A.
Ø  Empresa Pública Gedesma S.A.
Ø  Empresas Públicas con Forma de Entidad de Derecho Pùblico que Dependen del Servicio Madrileño de Salud.
Empresa Pública Madrid Activa, S.A.U încurajează şi promovează dezvoltarea economică, tehnologică şi industrială a Comunităţii Madrid, realizând studii şi analize, prezentând şi propunând iniţiative şi alternative pentru diferitele domenii publice, actorilor economici şi sociali
Empresa Pública Centro de Transportes de Coslada, S.A. este o societate publică, al cărei obiect de activitate îl constituie construcţia, gestionarea şi exploatarea unui centru de transport în municipiul Coslada, de 1.079.000 m² (extins în prezent cu o suprafaţă de 159.011 m²), echipat cu cea mai bună infrastructură şi servicii pentru a satisface companiile de logistică din localitate (sursa: http://www.ctc-coslada.com/).
Empresa Pública Nuevo Arpegio, S.A. este o societate publică, parte a administraţiei institutionale a Comunităţii Madrid (Legea nr. 1/1984, a administraţiei), ataşată la Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului al Comunităţii Madrid (Legea nr. 3/2001 a patrimoniului), cu capital integral deţinut de Comunitatea Madrid, având un regulament dublu, public-privat, supunându-se controlului dublu al conducerii sale, ca o corporaţie şi ca o companie publică. Activităţile sale sunt în conformitate cu politicile şi obiectivele stabilite de către Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului al Comunităţii Madrid, prin intermediul Consiliului Director, în cadrul următoarelor domenii: gestionarea şi dezvoltarea industrială, logistică, comerţ, birouri, rezidenţe, introducerea pe piaţă a terenurilor urbanizate, managementul comenzilor lucrărilor de infrastructură şi de construcţie pentru administraţia publică locală, pentru absorbţia maximă a eforturilor naţionale şi internaţionale de stimulare a creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă în regiunea investiţiilor Madrid (Sursa: http://www.nuevoarpegio.com/es/informacion-general/marco-legal/, http://www.nuevoarpegio.com/es/informacion-general/objetivos/).
Empresa Pública Arproma, S.A. realizează activităţi, exclusiv legate de activitatea administrativă a departamentelor, organelor autonome, companiilor publice şi a entităţilor publice ale Comunităţii Madrid, precum şi a entităţilor de drept public cu personalitate juridică şi propriile sale active, vizând construirea, reabilitarea, achiziţionarea şi cedarea de bunuri imobiliare, contracte de închiriere, finanţarea şi gestionarea construcţiilor, infrastructurii, servicii de consultanţă şi consiliere pentru achiziţionarea/vânzarea de bunuri imobiliare
Empresa Pública Gedesma S.A. este o compania publică, instrument şi serviciu tehnic al administraţiei Comunităţii Madrid, având ca scop  proiectarea, dezvoltarea şi punerea în aplicare, direct sau prin externalizare, a planurilor strategice, studiilor, proiectelor, lucrărilor şi serviciilor legate de mediu şi programe de conservare, restaurare şi îmbunătăţire a mediului, pentru administraţie şi organismele publice subordonate
III. Poziţia CNIPMMR privind acordul CGMB de înfiinţare a unui număr de 19 societăţi comerciale proprii
CNIPMMR solicită reanalizarea acordului Consiliului General al Municipiului Bucureşti din 28.02.2017 de înfiinţare a unui număr de 19 societăţi comerciale proprii, pentru următoarele considerente:
Ø  Necesitatea realizării unei note cuprinzătoare de impact, a Testului IMM, a unei dezbateri publice,înainte de adoptarea deciziei de înfiinţare a 19 societăţi proprii.
Ø  Cele 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, de:
–          departamentele funcţionale ale Primăriei Municipiului Bucureşti (Direcţia Generală Infrasctructură şi Servicii Publice, Direcţia Generală Dezvoltare şi Investiţii, Direcţia Generală Dezvoltare Urbană);
–          organismele prestatoare de servicii publice şi de interes local (Administraţia Fondului Imobiliar, Administraţia Străzilor, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic,  Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic);
–          Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice;
–          regia autonomă R.A.D.E.T., care alimentează cu energie termică peste 1,25 milioane de locuitori ai Capitalei, respectiv 565.000 de apartamente din 8.500 de blocuri şi imobile, furnizând căldură şi apă caldă pentru 5.400 de agenţi economici şi instituţii cu statut de obiective sociale,
sau care sunt supuse liberei concurenţe (pază, dispecerat taxi, tehnologia informaţiilor, turism, construcţii, etc.).
Ø  Necesitatea respectării pe depin a dispoziţiilor Legii concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, cu eliminarea situaţiilor care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa liberă sau instituie un monopol.
Ø  Necesitatea respectării pe depin a principiilor achiziţiilor publice de toate autorităţile publice locale (care sunt autorităţi contractante conform dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice) pentru atribuirea contractelor de achiziţie de produse, servicii şi lucrări,  respectiv asigurarea promovării concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici, asigurarea transparenţei, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.
Ø  Necesitatea respectării pe depin a principiilor economiei de piaţă, care este o economie a competiţiei, a concurenţei, generată de proprietatea privată, care asigură echilibru, eficienţă, performanţă.
Ø  Necesitatea scăderii cheltuielilor publice şi reformării administraţiei publice locale: având în vedere că cele 19 societăţi comerciale vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, că potrivit declaraţiilor „această reorganizare nu presupune nici un fel de disponibilizare”, presupune „crearea de noi locuri de muncă”, rezultă că nu vor fi reduse cheltuielile de personal ale administraţiei publice locale, în condiţiile în care Primăria Bucureşti are deja un aparat excedentar raportat la alte metropole şi la bugetul administrat (860 de funcţionari publici, 10 consilieri personali ai primarului, pentru 1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²), raportat la 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului, digitalizată complet (pentru 3,46 milioane de locuitori/suprafaţă de 891,68 km², 17 sectoare);
Ø  În general, companiile de stat au fost controlate politic, nu au avut eficienţă/performanţă şi au înregistrat datorii (exp. RADET către ELCEN sunt în prezent în insolvenţă, cu datorii de peste 3,6 miliarde lei).
Ø  Bucureştiul este un model pentru celelate municipii/orase, înfiinţarea celor 19 societăţi urmând a fi preluată ca model de celelate judeţe, cu consecinţa apariţiei a cca. 1.000 de societăţi municipale, peste numărul deja mare al organismelor prestatoare de servicii publice/ de interes local şi regiilor autonome existente, cu efecte semnificative negative asupra concurenţei, economiei şi sectorului IMM-urilor;
Ø  Înfiinţarea societăţilor nu valorifică practicile din celelalte state membre ale U.E., unde autoritatea locală a înfiinţat un număr foarte redus de societăţi, în domenii neconcurenţiale, subvenţionate, pentru aspecte de mediu, sociale, administrative privind asigurarea sediilor şi administrarea departamentelor, organelor autonome, companiilor publice, a entităţilor de drept public cu personalitate juridică şi a entităţilor publice ale comunităţii locale):
–          3 societăţi municipale în Viena (2,26 milioane de locuitori/suprafaţă de 414,65 km²);
–          7 societăţi municipale în Madrid (3,16 milioane de locuitori/suprafaţă de 605,77 km²);
–          19 societăţi municipal, 41 de organisme prestatoare de servicii publice şi de interes local, A.M.R.S.P. şi 2 regii autonome în Bucureşti (1,88 milioane de locuitori/suprafaţă de 228 km²).