Bani
Averile URIASE ale candidatilor la Primaria Bucuresti! Mai putin Nicusor Dan, care e sarac!
Gabriela Firea deţine tablouri şi gravuri de 80.000 euro, Cătălin Predoiu are mare parte din proprietăţi pe numele soţiei, Robert Turcescu are cinci apartamente şi o casă în Bucureşti, 18 conturi, acţiuni la OMV Petrol, Romgaz şi alte companii, iar Daniel Barbu are mobilă din secolele XVII – XIX., scrie Mediafax.
Gabriela Firea PSD
Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, deţine 81% din terenuri care cumulate au suprafaţă de 2304 de mp, nu are pe numele său clădiri, case sau apartamente, potrivit declaraţiei de avere depuse la Senatul României, în iulie 2015.
Gabriela Firea conduce o maşină Mercedez Benz, fabricată în anul 2010.
Social- democrata Gabriela Firea declară că deţine „bijuterii de platină, aur alb şi galben, de 14 şi de 18 karate, simple sau cum metale preţioase sau semipreţioase”, precum un „ceas din perioada interbelică, inele, lănţisoare, brăţări, pandante, coliere, cercei” în valoare de 100.000 de euro, care au fost dobândite înainte de căsătoria cu Florin Costel Pandele, adică în perioada 1990-2010. Firea mai menţionează că, după căsătoria cu Pandele, la bijuteriile de 100.000 de euro s-au mai adăugat şi altele în valoare de 30.000 de euro.
Gabriela Firea mai are şi tablouri „uleiuri, acuarele şi gravuri” în valoare de 80.000 de euro, la acestea adăugându-se altele în valoare de 30.000 de euro tot în urma căsătoriei cu primarul din Voluntari.
Senatoarea PSD şi-a sporit veniturile prin vânzarea unei case din Voluntari cu suma de 385.000 de euro, din care i-au revenit 81,25%.
Gabriela Firea are datorii de 76.500 de euro, un credit din care mai are de achitat 48.109 de euro până în 2025.
În conturi, Gabriela Firea are 3608 de lei, 5023 de dolari şi 10.069 de euro.
Senatoarea PSD a acordat împrumuturi în nume personal de 104.752 de euro.
Cătălin Predoiu PNL
Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu, nu deţine terenuri pe numele său şi nu are nici clădiri pe numele său. Cele trei apartamente din Bucureşti şi casa de vacanţă din Pahova sunt deţinute de soţia sa, toate dobândite prin moştenire, în anul 2013, potrivit declaraţiei de avere din dosarul de candidatură depus la Biroul Electoral Municipal.
De asemenea, două locuri de parcare, boxa de la subsol şi terenul aferent unui apartament, din Bucureşti, precum şi cel aferent unei case de vacanţă din Prahova sunt deţinute tot de soţia sa.
Cătălin Predoiu are o maşină Honda Civic, fabricată în anul 2015.
Liberalul a declarat bijuterii în valoare de 20.000 de euro, dobândite între anii 1995 şi 2016, ceasuri de 20.000 de euro, cumpărate între anii 2000-2015, icoane de 2000 de euro, obiecte de artă, tabouri şi cărţi în valoare de 45.000 de euro.
Cătălin Predoiu are în conturi 60.543 de lei, din care 18.000 de lei, într-un cont de economii şi 6.533 de euro.
Liberalul nu are datorii şi nici nu a dat bani cu împrumut.
Daniel Barbu ALDE
Candidatul ALDE la Primăria Capitalei, Daniel Barbu, deţine 50% dintr-un apartament de 123 de mp şi ¾ dintr-un apartament de 73 de mp, ambele în Bucureşti şi spaţii comerciale moştenite, în anul 2000, cu o suprafaţă de 30 mp, care i-au adus un venit anual de 12.000 de lei, potrivit declaraţiei de avere depusă, în iulie 2015, la Senatul României.
Daniel Barbu conduce o maşină Toyota, fabricată în anul 2007 şi cumparată în leasing.
Barbu nu deţine terenuri, dar a declarat obiecte de artă decorativă şi orientală, în valoare de aproximativ 10.000 de euro, mobilă europeană din secolele XVII – XIX, aproape 40.000 de euro şi pictură europeană din secolele XVI-XIX în valoare de circa 40.000 de euro.
Barbu are datorii de 50.000 de euro, un credit luat în anul 2009 care trebuie plătit până în anul 2019.
Robert Turcescu PMP
Candidatul PMP la Primăria Capitalei, Robert Turcescu, deţine terenuri intravilane şi agricole care însumate au o suprafaţă de peste 11.000 mp în Ştefăneşti, Mogoşoia, Sulina, Goleşti, sectorul 6 şi un loc de parcare în sectorul 4, dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, potrivit declaraţie de avere din dosarul de candidatură depus la Biroul Electoral Municipal.
Robert Turcescu are o casă în sectorul 2, de 168 de mp, pentru care a făcut un credit ipotecar, patru apartamente în Bucureşti şi unul în Piteşti.
Cadidatul PMP la Primăria Capitalei nu are maşină pe numele său, după ce anul trecut a vândut un autoturism Volkswagen Tiguan, în valoare de 15.000 de euro. Acesta nu are are bijuterii, ceasuri sau obiecte de artă sau de cult care însumate să depăşească 5000 de euro, potrivit declaraţiei de avere.
Fostul jurnalist a deschis pe numele său 18 conturi bancare, cel mai vechi fiind deschis în anul 2001. În cele 18 conturi bancare, Turcescu are aproximativ 1.300.000 lei, 173.279 euro şi 12.170 de dolari.
Candidatul PMP la funcţia de primar general are acţiuni la OMV Petrol, Romgaz, Oil Terminal, Albalact, SNTGN Trannsgaz şi la alte aproximativ zece compani.
Robert Turcescu a declarat venituri de 2.811 de lei, provenite din salariul de administrator la SC Camera 1 SRL, 370 de lei, din drepturi de proprietate intelectuală, 11.400 de lei din chirii, dividente din acţiunile de la Fondul Proprietatea de 6.680 de lei, dobânzi de 13.253 de lei şi tranzacţii bursiere de 236.858 de lei.
Nicușor Dan USB
Candidatul USB la Primăria Capitalei, Nicuşor Dan, deţine un teren de 7460 de mp, în Predeal, în zona Coplea, achitat parţial printr-un credit ipotecar, potrivit declaraţiei de avere din dosarul de candidatură depus la Biroul Electoral Municipal.
Candidatul USB nu are pe numele său apartamente, case de locuit sau de vacanţă şi nici bijuterii sau obiecte de artă care însumate să depăşească 5000 de euro, potrivit sursei citate
Nicuşor Dan are o maşină Citroen BX, din anul 1986.
În conturi, Nicuşor Dan are 45.509 de lei şi o restanţă de 40 de lei, la un cont curent deshis în anul 2007.
Datoriile nu l-au ocolit nici pe candidatul USB. Nicuşor Dan este dator 103.890 de euro, are un credit luat în anul 2007, care trebuie plătit până în anul 2032 şi o datorie de 27.000 de euro, luată în anul
2012, care trebui plătită până în anul 2018.
Nicuşor Dan a primit donaţii de 120.000 de lei, o donaţie de 10.000 de lei pentru studii sociologice, de la Panotaj Expert SRL şi două donaţii de 100.000 de lei şi de 10.000 de lei pentru precampanie şi campanie elctorală de la Ratiu Nicolae Christopher şi de la Alecsiu Marian Dan.
Candidatul USD la funcţia de primar al Capitalei a declarat venituri de 42.000 de lei, 29.000 de lei primiţi de la Institutul de Matematică al Academiei Române, în baza unui contract de muncă permanent care are ca obiect activitatea de cercetare şi 13.000 de lei de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, în baza unui contract de muncă-manager de proiect.
Bani
Superbet România a lansat Innovators Arena, un nou program care încurajează inovația și spiritul intraprenorial
Superbet a lansat prima ediție a evenimentului Innovators Arena, un program-pilot inovator, dezvoltat în România, care urmărește să dezvolte cultura intraprenorială din cadrul organizației și să încurajeze creativitatea în rândul angajaților săi. Inspirat din formate internaționale celebre precum „Dragon’s Den”, „Shark Tank” sau „Imperiul Leilor”, această inițiativă își propune să aducă în prim-plan idei cu potențial real de implementare.
Având o abordare dinamică, deschisă oricărui angajat din cadrul companiei, Innovators Arena reprezintă mai mult decât o competiție internă de idei – este o rampă de lansare pentru angajații care își doresc să devină intraprenori. În acest sens, programul creează un cadru structurat în care inițiativa, gândirea strategică și spiritul de inovare sunt recunoscute, susținute și, cel mai important, transformate în proiecte concrete.
„Innovators Arena este despre puterea ideilor și curajul de a le transforma în realitate, acestea fiind atitudini pe care le încurajăm și le recompensăm în cultura noastră organizațională. Această inițiativă este un exemplu concret al modului în care valorile care definesc Superbet – performanță, creativitate și responsabilitate – se transformă în acțiuni și oportunități reale pentru colegii noștri”, a declarat Adam Lamentowicz, Chief Commercial Officer CEE, Superbet.
Bilanțul primei ediții Innovators Arena
Pe parcursul fazei inițiale a programului, au fost depuse propuneri care acoperă o gamă largă de domenii – de la optimizarea proceselor interne, la îmbunătățirea experienței oferite clienților sau identificarea unor noi direcții comerciale. Aceste idei au venit din multiple departamente și au reflectat o înțelegere clară a valorilor Superbet, dar și a strategiei de dezvoltare sustenabilă a modelului de business.
După o selecție riguroasă, realizată de un juriu format din patru lideri de business ai companiei, au fost selectați șase finaliști care au participat la finala Innovators Arena, unde au avut oportunitatea de a-și susține proiectele, live, în fața juriului, concurând pentru a deveni primul intraprenor recunoscut oficial în cadrul Superbet. Premiul cel mare a inclus un buget de implementare pentru proiectul câștigător, precum și un bonus financiar pentru angajatul care a propus ideea votată de juriu. De asemenea, locurile doi și trei din cadrul competiției au fost recompensate cu vizite de lucru la partenerii strategici Superbet și invitații VIP la conferințe de tehnologie din România.
„Suntem mândri de entuziasmul cu care a fost primit Innovators Arena de către colegii noștri. Fiind parte din juriu, pot afirma cu certitudine că finaliștii au demonstrat nu doar creativitate, ci și o perspectivă coerentă a impactului pe care ideile lor îl pot avea asupra businessului, produselor digitale din portofoliul companiei sau a experienței imersive oferite clienților Superbet”, menționează Andrei Popa, VP Online, Superbet.
O finală ca un show TV, transmisă live din București
Finala Innovators Arena a fost filmată în sediul Superbet Group din București, și transmisă live în cadrul unei producții interne care a fost vizionată în toate birourile Grupului, precum cele din Rio de Janeiro (Brazilia), Londra (Marea Britanie), Varșovia (Polonia), Aalst (Belgia) și Belgrad (Serbia). Rezultatul a fost o experiență demnă de un show televizat – plină de emoție, competiție și surprize.
Cei șase finaliști au prezentat ideile în fața unui juriu format din lideri cu o vastă și diversificată experiență în business:
• Paul Neagoe – VP Product, Player
• Andrei Popa – VP Online
• Phil Mitchelson – VP Growth Marketing
• Julia Hedley – Group Finance Director
În urma prezentărilor și a deliberărilor juriului, câștigătorul a fost desemnat Bogdan Negrilă, Customer Insights Specialist, podiumul fiind completat de către Șandor Pall, Senior Product Manager și Iulian Vâlvoiu, Senior Digital Growth Manager.
Un viitor promițător pentru Innovators Arena
Datorită succesului și entuziasmului generat de această ediție pilot, desfășurată în România, Superbet analizează deja extinderea programului la nivel de Grup, începând cu următorul sezon. Această direcție reflectă angajamentul companiei de a încurajara inițiativele venite din cadrul echipelor interne și de a construi un mediu de lucru în care inovația și inițiativa sunt apreciate și recompensate.
Într-un cadru dinamic și competitiv, unde adaptabilitatea și inovația sunt esențiale, Superbet demonstrează că cele mai valoroase resurse sunt oamenii din cadrul organizației și ideile acestora, construind un cadru propice pentru implementarea unor inițiative valoroase, care vor avea un impact real în business.
Superbet este o companie de tehnologie și divertisment fondată în 2008, cu misiunea de a oferi o experiență imersivă de divertisment, în sport și gaming, pentru milioane de clienți din întreaga lume.
Grupul este prezent în 12 țări, având piețe comerciale în Brazilia, România, Belgia, Polonia și Serbia, precum și centre de tehnologie și inovare de produs în Croația, România și Spania.
În 2019, Superbet a obținut o investiție strategică de 175 de milioane de euro de la Blackstone Inc., cel mai mare fond privat de capital din lume, pentru a impulsiona extinderea companiei pe piețele internaționale. În 2025, compania și-a consolidat poziția financiară, semnând un acord de refinanțare în valoare de 1,3 miliarde de euro, cu două dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume – Blackstone și HPS Investment Partners, deschizând astfel noi oportunități de creștere globală accelerată.
Ca lider în conformitate și bune practici, Grupul Superbet este membru al Asociației Internaționale pentru Integritatea Pariurilor (IBIA) și al Asociației Europene de Gaming și Betting (EGBA).
In prima jumatate a anului 2024, autoritatile romane au capturat peste 40 de milioane de tigarete de contrabanda, dintre care peste 75% inregistrate in zona de sud a tarii. Valoarea pe piata neagra a tigaretelor retinute in primele luni ale anului se ridica la peste 40 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator in timp real al capturilor de tigarete de contrabanda din Romania.
In acelasi timp, piata neagra a tigaretelor a crescut la nivelul lunii mai pana la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% la final de martie, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ianuarie 2020, ceea ce releva dinamica intensa a acestui fenomen in specularea conditiilor de instabilitate geopolitica si, implicit, nevoia continua de intensificare a eforturilor de combatere a contrabandei. Un nivel scazut al traficului ilicit cu tigarete inseamna implicit si venituri mai mari la bugetul de stat.
BAT, cel mai mare jucator de pe piata tutunului din Romania, este si unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2023, pe fondul unei medii anuale a contrabandei de 8,2%, BAT Romania a avut o contributie totala de 10,8 miliarde lei in accize si taxe la bugetul de stat. Bugetul de stat al Romaniei pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun, sub forma de accize si taxe care nu au fost incasate.
“Pentru prima data in ultimii 3 ani nivelul contrabandei cu tigari a depasit pragul de 10% din totalul pietei, iar acesta este un semnal serios de alarma privind nevoia de intensificare a eforturilor de monitorizare a traficului ilicit la granitele tarii. In acest context, salutam anuntul Ministerului de Finante privind operationalizarea sistemelor de scanare fixe si mobile in puncte de trecere a frontierei si asumarea ca pana la sfarsitul anului in vamile din Romania sa functioneze deja 9 astfel de dispozitive.
Cresterea nivelului consumului de produse de pe piata neagra se traduce atat in pierderi majore pentru bugetul statului, cat si intr-un pericol real la adresa sigurantei consumatorilor. De aceea, masurile de combatere a fenomenului traficului ilicit la frontierele tarii trebuie completate de un cadru fiscal stabil, corelat cu puterea de cumparare a consumatorilor si capabil sa asigure predictibilitatea fiscala necesara combaterii contrabandei, care afecteaza direct consumatorii romani, bugetul de stat, dar si companiile platitoare de taxe si angajatii acestora”, declara Ileana Dumitru, Director Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT.
Conform Nanny State Index 2023, Romania aplica cele mai mari taxe pentru produsele din tutun raportat la veniturile populatiei si la puterea de cumparare, iar la polul opus, cu cele mai mici niveluri ale taxarii tutunului, se afla tari precum Luxemburg, Austria sau Germania.[2]
Marile capturi de contrabanda, retinute in 2024 in sudul tarii
Cele mai mari capturi de tigarete de contrabanda, reprezentand 75% din totalul capturilor inregistrate pana la nivelul lunii iulie, s-au inregistrat in zona de sud a tarii, pe fondul preturilor la tigari semnificativ mai mici in tarile de la sudul granitelor Romaniei.
Cele mai mari capturi de tigari de contrabanda au fost retinute de autoritatile romane in prima parte a anului in judetele Teleorman (9,9 milioane de tigarete), Dolj (7,2 milioane de tigarete) si Giurgiu (5,3 milioane de tigarete). Si in judetul Caras Severin s-au inregistrat volume semnificative anul acesta, o captura consistenta in urma careia au fost retinute peste 5 milioane de tigarete de contrabanda fiind inregistrata chiar la inceputul lunii iulie.
Romania are 2.000 de km de granita cu tari non-UE, in care pretul tutunului poate fi de pana la trei ori mai mic, iar fiecare container de tigari ilegale inseamna 1 milion de euro profit pentru retelele de contrabanda. Datele despre evolutia capturilor de tigarete de pe teritoriul Romaniei sunt centralizate in timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o initiativa BAT care are scopul de a sustine eforturile autoritatilor, prin centralizarea capturilor din intreaga tara, dar si de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu tigari asupra societatii. Campania este desfasurata in parteneriat cu Politia Romana, Politia de Frontiera Romana, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Autoritatea Vamala Romana. Campania „Stop contrabanda” a fost lansata de BAT in 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu tigari.
Bani
Perceptiile consumatorilor produselor de vapat reflecta efecte benefice comparativ cu fumatul traditional
Rezultatele celui mai recent studiu IRES, care reflecta perceptia utilizatorilor de produse cu risc redus* din Romania, arata ca acestia sunt dispusi sa caute alternative la fumat. In plus, consumatorii care au trecut de la fumat la produse care incalzesc tutunul, cum ar fi glo, sau la produse de vapat, afirma ca percep imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste starea fizica si stilul de viata comparativ cu fumatul. Aceasta este a patra editie a studiului privind perceptiile consumatorilor realizat de IRES referitor la produsele care incalzesc tutunul, iar rezultatele intaresc concluziile editiilor precedente. Aceasta editie a studiului a inclus, in premiera, perceptiile consumatorilor asupra trecerii de la fumat la produse de vapat, iar rezultatele reflecta efecte benefice similare.
Fumatorii romani care au trecut complet la produse cu risc redus* au indicat imbunatatiri ale conditiei fizice atunci cand utilizeaza produse care incalzesc tutunul sau de vapat comparativ cu fumatul, anume:
- 86% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 83% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea ii fac sa tuseasca mai putin comparativ cu fumatul;
- 76% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 82% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin dantura comparativ cu fumatul;
- 70% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 81% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin capacitatea de a face efort fizic comparativ cu fumatul
Consumatorii de produse cu risc redus* care au facut trecerea completa la acest tip de produse si nu mai fumeaza spun, de asemenea, ca resimt si beneficii sociale comparativ cu fumatul:
- 99% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin miros neplacut pe haine si pe maini:
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse afecteaza mai putin calitatea aerului la interior;
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 94% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin gust neplacut in gura.
Fumatorii cauta alternative cu risc redus* adaptate nevoilor lor, releva studiul IRES
BAT are un scop clar de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™) prin reducerea impactului asupra sanatatii si, pentru a realiza acest lucru, compania dezvolta de peste zece ani o gama larga de produse placute cu risc redus*, destinate consumatorilor adulti.
Conform studiului de perceptie a consumatorilor realizat de IRES, principalele argumente luate in considerare pentru utilizarea produselor cu risc redus* mentionate de fumatorii care au facut trecerea la acest tip de produse, indiferent daca uneori mai fumeaza sau nu, sunt experienta satisfacatoare (56%) si potentialul de risc redus al produselor care incalzesc tutunul (56%) sau de vapat (51%).
„Conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului este din ce in ce mai relevant pentru consumatori, asa cum reiese din cea de-a patra editie a acestui studiu, ale carui rezultate confirma din nou faptul ca alternativele cu risc redus* sunt o optiune viabila pentru cei care nu pot renunta la fumat. Alaturi de dovezile stiintifice solide care sustin produsele care incalzesc tutunul si produsele de vapat ca alternative cu risc redus* la fumat, perceptiile consumatorilor reprezinta o resursa informationala valoroasa pentru public si pentru autoritatile de reglementare, deoarece evidentiaza potentialul acestor produse ca solutii eficiente pentru reducerea incidentei fumatului”, a declarat Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
„Studiul derulat de IRES scoate in evidenta o confirmare a tendintei de perceptie favorabila a efectelor utilizarii simultane sau ale trecerii de la tigari la produsele de tutun incalzit sau la tigari electronice. In ambele cazuri remarcam, in primul rand, o reducere a efectelor secundare asociate cu degradarea sanatatii (prezenta tusei, afectarea danturii, capacitatea de a face efort fizic). In al doilea rand, se remarca o reducere a unor factori posibili de inducere a distantarii sociale motivata olfactiv prin diminuarea mirosului neplacut pe haine, pe maini, in respiratie sau in aerul din interior. Fumatul in sine are o componenta serioasa de socializare, iar daca efectele secundare indezirabile sunt mai reduse, acest spatiu potential al socializarii ii poate include si pe cei care sunt mai putin deranjati de efectele utilizarii alternativelor la tutunul traditional. In al treilea rand, studiul nostru confirma tendintele din anii anteriori privind posibilitatea renuntarii la fumat, dar si a reintoarcerii la tigarile traditionale, in eventualitatea restrictionarii utilizarii in interior sau a cresterii pretului la produsele de tutun incalzit sau tigari electronice”, a mentionat Dan Jurcan, director de cercetare in cadrul Institutului IRES.
You must be logged in to post a comment Login