La data de 30 mai 2023, poliţiştii Direcției Generale de Poliţie a Municipiului București – Secția 26 Poliție au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară, în Municipiul București, într-un dosar în care sunt efectuate cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de exercitare fără drept a unei profesii sau activități și vătămare corporală din culpă.

Din datele și probele administrate în cauză, a rezultat presupunerea rezonabilă că, în perioada ianuarie 2022 – prezent, la o adresă din Sectorul 4, o femeie, în vârstă de 23 de ani, ar fi exercitat acte medicale de chirurgie estetică fără să aibă calitate sau studii medicale în acest sens. Astfel, prin activitățile efectuate ar fi cauzat mai multor persoane traume fizice, iar pentru vindecare a fost necesară intervenția în regim de urgență a unor medici specializați în chirurgie estetică.

În urma efectuării percheziției, persoana bănuită a fost depistată și condusă la audieri. De asemenea, au fost identificate și ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, precum și obiecte sanitare și 3.800 de lei, a căror proveniență nu a putut fi justificată.

Totodată, au fost identificate două tinere, de 18, respectiv, 22 de ani, asupra cărora bănuita ar fi exercitat, în repetate rânduri, acte medicale de chirurgie estetică.

În baza probatoriului administrat în cauză, femeia a fost reținută pentru 24 de ore, urmând a fi prezentată magistraților cu propunere legală.

Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 26 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de exercitare fără drept a unei profesii sau activități și vătămare corporală din culpă.

Facem precizarea că efectuarea percheziţiei domiciliare este o etapă în cadrul procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, ce are drept scop administrarea probatoriului necesar soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Stelian Bujduveanu, viceprimarul municipiului București, anunță stadiul lucrărilor pentru Pasajul Doamna Ghica, acesta ajungând la 78%. Săptămâna trecută s-au montat predalele.

„Săptămâna trecută s-a încheiat o etapă importantă a lucrărilor la Pasajul D-na Ghica din Capitală – montajul predalelor.

Zilele acestea, Trustul de Clădiri Metropolitane Oficial va finaliza montarea armăturii și turnarea plăcii de suprabetonare a tablierului metalic.

Astăzi, întregul proiect este realizat în proporție de 78%”, transmite Stelian Bujduveanu.

„Din Septembrie 2023, Pasajul Doamna Ghica – una din cele mai mari lucrări de infrastructură din București – va realiza legătura dintre Nordul și Estul Capitalei. Noul pod va asigura continuitatea traficului pe Strada Doamna Ghica peste Șoseaua Colentina, pe care o supratraversează.

Realizarea acestui obiectiv, dar și a altor proiecte de infrastructură din Capitală, este monitorizată de consilierii generali ai Partidul Național Liberal, în vederea îndeplinirii celor 10 obiective majore pentru București de către Primarul General, Nicușor Dan”, adaugă liberalul.

Bucureștiul, denumit și „Micul Paris” în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ascundea locuri pline de istorie, frecventate de înalta societate și personalități influente din diverse domenii. Totuși, exista și un loc în Capitală pe care Nicolae Ceaușescu îl detesta.

Deși emblematic pentru istoria României, era unul din puținele locuri în care fostul dictator nu suporta să meargă. Motivele țineau chiar de istoria locului și mai ales de cei care au frecventat acest spațiu plin de istorie, și anume Casa Capșa.

Parte din istoria României s-a scris la Casa Capșa

În urmă cu mai bine de 170 de ani, în inima Bucureștilor, plin de burghezie, literați și visători, apărea un loc, mai exact o cafenea, ce avea să poarte numele unei familii de macedon-români, Capșa, ce se aflau deja aici încă din secolul al XVIII-lea, scrie playtech.ro.

Pe lângă celelate 32 de astfel de edificii, Casa Capșa avea să-și găsească locul în istorie, și asta datorită clientelei ce avea să o frecventeze, de la oameni ai literaturii acelor vremi și până la marii oameni politici, rămași în istoria acestui neam, toți aveau să devină clienți fideli ai acestei cafenele, recunoscută la nivel internațional, și aveau să scrie istoria acestui popor la câte o masă și cu o cafea bună în față.

Din acele vremuri au rămas o mulțime de povești boeme țesute în jurul cafenelei in inima Bucureștiuliui, iar parfumul vremurilor vechi s-a risipit, nici clientela nu mai este aceeași, și nici meniul de altătadă, plin de secrete franțuzești, nu mai este același, mărturie a acelor vremuri boeme fiind doar câteva fotografii.

„Casa Capșa este un loc de legendă în București, situat pe Calea Victoriei, deschis în 1852, lângă cofetăria „La doi frați, Anton și Vasile Capsa”, vis-a-vis de Biserica Zlatari, în fostul Han Damari. După o scurtă perioadă a fost transferată în Casa Slatineanu, locația actuală.

Încă de la deschidere, acest local a început să fie vizitat de personalități celebre la acea vreme. În 1873, Casa Capșa a primit Marea Medalie la Expoziția Universală de la Viena, devenind astfel apreciată la nivel internațional, în 1882 a obținut licența de furnizor pentru casa prințului Milan Orbenovici al Serbiei, iar în 1908 a devenit furnizorul prințului Ferdinand al Bulgariei.”, se scrie pe site-ul cafenelei, legat de istoria acestui loc.

Anul 1886 avea să cimenteze și apariția hotelului

Dar era mai mult decât o cafenea, clădirea impozantă fiind loc și de odihnă pentru cei care veneau în București, existând mai multe camere, devenind un hotel renumit al vremii, ceea ce este și astăzi. Și azi se mai păstrează parte din arhitectura externă și interioară a clădirii, majoritatea aducând aminte de gloria de altădată.

Hotelul avea să fie ridicat de unul din cei doi frați, Grigore Capșa în 1886, și așa cum este prezentată istoria sa pe site-ul locației, „Capșa a devenit locul de întâlnire oficial pentru diverse personalități din politică, jurnalism, artă și cultură. Grigore Capșa a înlocuit în București aspectul oriental cu cel occidental, reușind trecerea de la baklava și sarailie la cofetărie, ciocolată, ganache și bonbon”.

Casa Capșa, locul din România pe care Ceauşescu îl ura

Pentru mulți, Casa Capșa era locul de întâlnire a clasei burgheze, a intelectualității, a politicienilor de rasă ai acelor vremi, dar și în următorul secol, interbelic, și chiar și în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Un moment important în istoria interbelică a Casei Capșa a fost dineul oficial susținut în 1920, la invitația Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, când a sosit la București celebrul mareșal francez Joseph Jacques Césaire Joffre, tot atunci fiind inventată de cofetarii de aici celebra prăjitură Joffre, făcută expre în cinstea marelui general francez.

Tot aici, mari oameni ai literaturii române, de la Virgil Carianopol, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Serban Cioculescu, Liviu Rebreanu, Ionel and Pastorel Teodoreanu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu, Ion Minulescu și mulți alții, aveau să petreeacă zile întregi la Casa Capșa.

După 1948, când comuniștii veneau la putere, Casa Capșa avea să resimtă noua orânduire, iar ulterior, încet, încet, lucrurile aveau să se schimbe pentru acest loc plin de istorie, majoritatea proletarilor refuzând să calce pragul cafenelei deoarece le amintea de burghezia decadentă și de capitalismul deșănțat.

Același lucru avea să-l facă și Nicolae Ceaușescu, refuzând orice tentativă de a trece pragul Casei Capșa, deși soției acestuia, Elena Ceaușescu, îi plăceau camerele luxoase și parfumul interrbelic din Casa Capșa. Dar, deși sub atenta supraveghere a comuniștilor, și după anii 50, Casa Capșa a rămas un loc de pelerinaj pentru marile nume din literatura românească, localul fiind frecventat chiar și de unul din fii cuplului dictator, Nicușor Ceaușescu. Deși Casa Capșa este locul din România pe care Ceauşescu îl ura, istoria scrisă aici nu are cum să fie ștearsă, iar locul rezistă și astăzi, impunător pe Calea Victoriei, informează playtech.ro.