Bani
Asa se sifoneaza banii vostri: Primariile Bucurestiului au cheltuit peste un miliard pe servicii de paza, desi avem Politie Locala!
Primaria Capitalei și cele șase primării de sector din București au plătit în perioada 2010-2016 pentru servicii de pază circa 1,3 miliarde de lei, arată un audit al Curții de Conturi. Dacă în 2010 cele 7 instituții plăteau pentru aceste servicii 135 milioane lei, în 2016 s-a ajuns la 196 milioane lei. Cei mai mulți bani i-a plătit în cei 6 ani Primăria Capitalei – circa 363 milioane lei, urmată de Sectorul 1 – circa 250 milioane lei și Sectorul 2 – 240 milioane lei, ajungându-se ca plata pentru aceste servicii să ocupe până la 28% din bugetul de plăți.
Citește aici auditul Curții de Conturi.
După verificarea contractelor, Curtea de Conturi a descoperit că primăriile au externalizat aceste servicii deși aveau la dispoziție Poliția locală, prețurile diferă de la sector la sector, unele fiind de până la 8,5 ori mai mari față de altele, contractele au fost atribuite prin proceduri simplificate de selecție de oferte sau prin atribuire directă, proceduri care nu asigură transparență și o concurență reală, nu s-au urmărit indicatori de performanță și lipsa unor clauze contractuale clare care să oblige firmele de pază la plata despăgubirilor în cazul unor furturi, distrugeri sau deteriorări ale obiectivelor păzite.
Mai nou, Primăriile de Sector au început să renunțe la aceste contracte, instituțiile înființându-și propriile firme de pază. Primăria Sectorului 3 și Primăria Capitalei sunt două exemple în acest sens. Primarii spun că numărul polițiștilor locali este prea mic pentru a asigura și paza, și numărul acestora nu poate fi mărit deoarece legea prevede un număr clar de polițiști locali, raportat la populația unității administrativ teritoriale.
”Volumul cel mai mare al plăților cu paza – 363.417 mii lei reprezentând 28,11% din total de plăți, o deține Municipiul București, urmat de Sectoarele 1 și 2 cu 19,32 % și 18,61% (249.773 mii lei și 240.615 mii lei), Sectorul 4 cu 11,73% (151.729 mii lei), Sectoarele 6 și 3 cu procente apropiate de 7,86% și 7,66% (101.601 mii lei, respectiv 98.990 mii lei) și Sectorul 5 cu 6,71% (86.832 mii lei)”, se arată în audit.
Misiunea de audit a vizat 10 subordonate din cele 7 instituții: Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 1, Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 2, Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană (ADPDU) Sector 6, Administrația Unităților de Învățământ Preuniversitar și Unităților Sanitare Publice (AUIPUSP) Sector 1, Direcția Generală pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar (DGAPI) Sector 2, Direcția Învățământ și Tineret (DIT) Sector 4, Administrația Școlilor (AS) Sector 6, Sectorul 3 al Municipiului București și Sectorul 5 al Municipiului București.
Cele 10 instituții au plătit în perioada 2010-2016 au plătit pentru servicii de pază circa 824 milione lei, 90% din acești bani ajungând pentru plata externalizării serviciilor de pază, la diverse firme.
Auditul arată că primăriile nu au folosit Poliția Locală pentru paza unităților de învățământ.
”Cu o singură excepție (Sectorul 5), niciunul din sectoarele municipiului București nu a luat decizia utilizării poliției locale pentru paza unităților de învățământ preuniversitar. (…) Se menționează că poliția locală nu a fost implicată și nu are atribuții nici în elaborarea planurilor de pază pentru unitățile de învățământ preuniversitar. Chiar dacă unitățile de învățământ preuniversitar mai au încă angajat și personal propriu de pază, în toate cazurile au fost contractate și servicii cu firme de pază care să asigure paza, de regulă 24 ore/zi, personalul propriu fiind folosit în completare pentru acoperirea unuia din schimburile de 8 ore. La toate entitățile cuprinse în audit, în notele de fundamentare care au stat la baza achiziției serviciului de pază cu firme specializate, argumentele invocate au fost lipsa personalului de pază propriu și obligativitatea asigurării pazei. În toate cazurile nu au fost identificate și avute în vedere anumite standarde sau criterii de performanță”, se arată în audit.
În ceea ce privește paza în parcuri și pe domeniul public, auditul a constatat că s-a apelat la aceste firme deși nu respectă în totalitate criteriile de legalitate, această activitate fiind de competența organelor de specialitate ale poliției, poliției locale sau cea realizată cu efective de jandarmi.
”Se face precizarea că firmele de pază sunt societăți comerciale, agenții angajați fiind personal civil care nu are atribuții de constatare sancționare sau reținere a persoanelor care comit contravenții sau infracțiuni pe domeniul public, aceste atribuții fiind în sarcina exclusivă a Poliției, Jandarmeriei sau Poliției Locale. În consecință, angajarea unor firme de pază pentru asigurarea pazei unor bunuri amplasate pe domeniul public este foarte discutabilă, agenții de pază putând avea cel mult un rol de descurajare a distrugerii sau furturilor unor bunuri amplasate în parcuri. Totodată, firmele de pază nu au nicio atribuție și competență în asigurarea protecției persoanelor aflate pe domeniul public, această atribuție revenind exclusiv organelor de ordine ale statului. Din această perspectivă rezultă că fundamentarea cheltuielilor efectuate cu paza contractată cu firme specializate pentru bunurile amplasate pe domeniul public (în parcuri) nu respectă în totalitate criteriile de legalitate, această activitate fiind de competența organelor de specialitate ale poliției, poliției locale sau cea realizată cu efective de jandarmi”, se arată în audit.
Totodată, auditul menționează că fundamentarea cheltuielilor privind paza s-a făcut doar pe baza planurilor de pază întocmite de societățile contractante sau alte firme, neexistând o cuantificare a pagubelor înregistrate pe an, raportat la valoarea serviciilor contractate pentru pază, care ”reprezenta singurul element economic de natură să susțină contractarea acestor servicii”.
Auditul mai constată că atribuirea contractelor de pază în perioada auditată s-a făcut prin proceduri simplificate de selecție de oferte sau prin atribuire directă, proceduri care nu asigură transparență și o concurență reală în procesul de atribuire și creează premizele unei utilizări neeconomicoase și ineficiente a fondurilor publice.
În plus, se constată că urmare unei nefundamentări judicioase a cheltuielilor instituțiilor auditate, au fost contractate și decontate servicii fără argumente legale și economice care să susțină necesitatea efectuării acestor cheltuieli.
”În municipiul București, pentru servicii similare costurile pentru serviciul de pază per metru pătrat diferă foarte mult de la un ordonator de credite la altul, diferențele se situându-se într-o plajă foarte mare de valori, în același an, de la o entitate, la alta, dar și la același ordonator de credite, de la un an la altul. Aceste variații (cel mai mare raport, de 8,5 ori – în cazul costului mediu/mp – între cea mai eficientă entitate – ALPAB, cu 3,72 lei și cea mai puțin eficientă – ADP Sector 5, cu 31,39 lei /mp) nu se datorează modificării în perioada auditată a suprafețelor aflate în administrare, acestea fiind relativ constante, evoluția acestui indicator rezultă din creșterile sau descreșterile bugetelor aprobate cu această destinație de ordonatorii principali de credite. O altă cauză a acestor variații este legislația în domeniul achizițiilor publice care a permis încredințarea unor contracte cu valori mari, fără organizarea unei competiții reale. Și în cazul costului mediu per post pază în domeniul administrațiilor domeniului public se observă aceeași evoluție sinusoidală explicată în primul rând prin lipsa de strategii în omeniul auditat la nivelul Capitalei și a unei fundamentări temeinice a necesarului de posturi. Raportul în cazul costului mediu/post pază este 1 (ALPAB – 82.963 lei/post) la 1,5 (ADP Sector 1 – 128.800 lei/post). Totodată, conducerea instituțiilor publice care administrează spațiile verzi nu au arătat preocupare pentru găsirea unor alternative prestațiilor de pază care să ducă la reducerea costurilor”, mai concluzionează auditul.
Angajați Poliția locală 2016-2017
Potrivit datelor furnizate de Primăriile din București la solicitarea HotNews.ro, Poliția locală avea la finalul anului 2016-începutul anului 2017 următorii angajați:
- – Poliția Locală a Municipiului București – 477 de angajați din care 430 polițiști locali.
- – Poliția Locală Sector 1 – 277 angajați, dintre care 226 polițiști locali.
- – Poliția Locală Sector 2 – 337 angajați din care 266 polițiști locali.
- – Poliția Locală Sector 3 – 396 angajați din care 293 polițiști locali.
- – Poliția Locală Sector 4 – 328 angajaţi, din care 256 poliţiști locali.
- – Poliția locală Sector 5 nu a furnizat date.
- – Poliţia Locală Sector 6 – 399 de angajați, dintre care 353 poliţişti locali.
Sursa: Hotnews.ro
Bani
Fără țigări minorilor! BAT și ANPC promovează comerțul responsabil cu țigări!
BAT in parteneriat cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), demareaza luna aceasta campania anuala „Alege Asumat un Comportament Comercial Curat”. Aceasta initiativa urmareste sa informeze si sa sensibilizeze opinia publica cu privire la importanta respectarii legislatiei pentru prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun si nicotina. Anul acesta, legislatia in domeniu a suferit modificari importante, concepute pentru a reduce riscul ca minorii sa aiba acces la astfel de produse. Printre aceste modificari se numara extinderea interdictiei de comercializare catre minori a tigaretelor electronice, indiferent daca acestea contin nicotina sau nu, si interdictia de a comercializa produsele din tutun si nicotina prin automate.
Initiativa BAT care isi propune sa promoveze modificarile legislative si sa sublinieze importanta tolerantei zero fata de vanzarea produselor cu nicotina catre minori se desfasoara la nivel national in aproximativ 32.000 de magazine partenere, precum si in zonele publice dedicate afisajului stradal din centrul Bucurestiului.
„BAT investeste in mod constant in campanii care promoveaza standarde si principii comerciale responsabile, atat in cadrul propriei activitati, cat si in colaborarea cu partenerii comerciali. Consideram ca o legislatie menita sa reduca la minim riscul ca minorii sa aiba acces la toate categoriile de produse din tutun si nicotina, precum si la tigari electronice cu si fara nicotina reprezinta un semn de normalitate si responsabilitate. BAT se angajeaza sa continue sa deruleze programe de informare in acest sens, si ne dorim sa avem sprijinul tuturor autoritatilor competente in domeniu pentru a asigura implementarea si respectarea riguroasa a acestor reglementari”, a declarat Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
Romania se numara printre primele tari din Uniunea Europeana care implementeaza o interdictie asupra vanzarii catre minori a tuturor formelor de produse care contin tutun si nicotina, inclusiv a tigaretelor electronice fara nicotina.
BAT a desfasurat continuu, in ultimii ani, programe de informare a comerciantilor si consumatorilor cu privire la prevederile legale, dar si la motivele pentru care minorii nu trebuie sa aiba acces la produsele cu nicotina. Incepand din 2019, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor s-a alaturat campaniei BAT si pune la dispozitia consumatorilor numarul de contact 021/9551 – Telefonul consumatorilor, unde oricine poate sesiza incalcarea legii.
„In calitate de vicepresedinte ANPC, sunt bucuros sa ne alaturam, si in 2024, acestei campanii care isi propune sa informeze publicul cu privire la reglementarile legale referitoare la comercializarea produselor din tutun si nicotina exclusiv catre persoane adulte. Ne angajam sa monitorizam respectarea legilor si incurajam pe oricine identifica incalcari ale acestora sa le semnaleze, la numarul de telefon pus la dispozitie de catre ANPC.” – Sebastian Hotca, Vicepresedinte ANPC.
Bani
Guvernul iar face manevre pe spatele contribuabililor la buget! Marii producători din industria tutunului, susțin taxarea echitabilă a tuturor produselor cu nicotină!
BAT și Philip Morris România, mari producători din industria tutunului, susțin taxarea echitabilă a tuturor produselor cu nicotină și solicită Guvernului accizarea pliculețelor cu nicotină, recent introduse pe piața din România.
Cei doi mari jucători de pe piața tutunului din România solicită Guvernului să taxeze echitabil toate categoriile de produse cu nicotină, inclusiv pliculețele cu nicotină, recent introduse pe piața din România.
În prezent, în Romania, toate categoriile de produse cu nicotină sunt accizate corespunzător, singura excepție fiind pliculețele cu nicotină pentru uz oral. Deși în fază incipientă, piața acestor produse care nu conțin tutun reprezintă o alternativă cu risc redus* față de fumat pentru consumatorii adulți.
„Este esențial ca toate produsele cu nicotină să fie taxate ținându-se seama de profilul lor de risc. Credem că un nivel al accizelor pentru produsele cu nicotină pentru uz oral comparabil cu cel aplicat țigaretelor electronice va avea efecte pozitive atât pentru bugetul de stat cât și pentru consumatori, care vor putea avea o mai mare încredere în produsele ajunse pe piața din România”, au declarat reprezentanții celor două companii.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene, pliculețele cu nicotină pentru uz oral sunt supuse accizelor nearmonizate în 6 state membre: Suedia, Italia, Danemarca, Letonia, Estonia și Ungaria.
Ca urmare a investițiilor în cercetarea și dezvoltarea unor produse cu risc redus față de țigarete, au fost lansate mai multe produse alternative menite a reduce rata fumatului. Pliculețele cu nicotină sunt o categorie de produse folosite la scară largă în țările scandinave. Suedia este considerată un model de urmat pentru felul în care produsele din tutun pentru uz oral pot contribui la reducerea fumatului. În 2022, doar 5,6% din populația Suediei mai fuma, cel mai mic procent din Europa. Renunțarea la fumat a suedezilor a coincis cu utilizarea produsului numit „snus”, care se comercializează acolo sub forma unor pliculețe cu nicotină pentru uz oral. În prezent, aproximativ 14% din populația adultă a Suediei folosește în mod regulat pliculețele cu nicotină pentru uz oral, conform Agenției de Sănătate Publică din Suedia. Produsele cu nicotină pentru uz oral au fost recent incluse pe lista produselor care nu pot fi vândute către minori în România, alături de țigaretele electronice, printr-o lege adoptată de către Parlamentul român. Pasul firesc următor este ca aceste produse să fie taxate, astfel încât statul român să aibă o evidență mai bună a produselor introduse pe piața din România.
Bani
BAT construiește o companie a viitorului, in care sustenabilitatea are un rol principal!
BAT construiește o companie a viitorului,in care sustenabilitatea are un rol principal iar obiectivele BAT in domeniul sustenabilitatii sunt clare: zero emisii de dioxid de carbon la nivelul intregului lant valoric pana in 2050; reducerea cu 50% a emisiilor pentru Scopul 1 si 2 pana in 2030 fata de valoarea de referinta din 2020; reducerea cu 25% a deseurilor pana in 2025 in siturile sale de operatiuni fata de valoarea de referinta din 2017; atingerea unei rate de reciclare a deseurilor de 90% in siturile de operatiuni pana 2025; reducerea cu 35% a consumului de apa in propriile centre de productie fata de valoarea de referinta din 2017 si reciclarea a 30% din cantitatea de apa extrasa pana in 2025; 100% din siturile noastre de operatiuni sa fie certificate Alliance for Water Stewardship pana in 2025; 100% din toate ambalajele noastre sa fie reutilizabile, reciclabile sau compostabile pana in 2025;
Potrivit angajamentului asumat pentru o dezvoltare sustenabila a afacerii sale, BAT continua programul „Fii furnizor” demarat in 2021, cu intentia de a-si dezvolta portofoliul de solutii inovatoare si parteneriate care sa contribuie la materializarea ambitiei companiei de a construi un viitor mai bun. Cele doua directii majore ale editiei 2024 a programului vizeaza dezvoltarea de solutii inovatoare si eficiente pentru reducerea deseurilor si sustinerea economiei circulare, precum si reducerea consumului de apa si reutilizarea apei.
Companiile si start-up-urile interesate sunt invitate sa se inregistreze pe platforma BE SUPPLIER incepand cu 18 martie 2024. Platforma va ramane disponibila pentru inregistrare timp de 6 saptamani. Propunerile inovatoare si sustenabile de solutii in managementul deseurilor si reducerea apei vor fi foarte apreciate si evaluate de o echipa dedicata din cadrul BAT in raport cu nevoile si criteriile de afaceri organizationale. Companiile selectate vor fi apoi invitate sa se alature BAT in calatoria pentru un viitor mai bun – A Better Tomorrow™. Toate companiile inregistrate vor fi luate in considerare pentru consultari viitoare.
Sustenabilitatea este in centrul afacerii noastre | BAT Romania investeste in mod constant in dezvoltarea de solutii pentru atingerea obiectivelor sale de sustenabilitate. Fabrica noastra din Ploiesti, a doua cea mai mare a grupului din Europa si loc de munca pentru peste 1.000 de angajati, este certificata AWS pentru consumul sustenabil de apa si are o rata de reciclare de circa 85% a deseurilor. Inceputul anului 2024 inseamna un pas in plus in calatoria de sustenabilitate a fabricii din Ploiesti, prin instalarea a circa 1.000 de panouri fotovoltaice pe acoperisul halei de productie, ca parte a angajamentului nostru pentru dezvoltarea surselor de energie verde.
Simon Brown, Director de Operatiuni pentru Aria Europa de sud est in cadrul BAT, a declarat: ”BAT face pasi decisivi in calatoria sa de transformare si suntem hotarati sa construim o companie a viitorului, in care sustenabilitatea are un rol principal. Investim permanent in dezvoltarea de solutii inovatoare pentru eficientizarea consumului de resurse si reducerea impactului asupra mediului, intr-un proces care implica in primul rand consistenta si coerenta. De asemenea, credem cu tarie in puterea contributiva si ne bucuram sa invitam alaturi de noi parteneri pentru dezvoltarea unor solutii inovatoare pentru atingerea obiectivelor noastre de protejare a mediului.”
BAT si-a inceput calatoria in domeniul sustenabilitatii in urma cu mai bine de 20 de ani, cu rezultate recunoscute de prestigioase institutii la nivel international, precum Dow Jones Sustainability Index sau Financial Times. Recent, compania a publicat raportul anual combinat privind performanta de business si in domeniul sustenabilitatii pentru anul 2023, prin care evidentiaza progresul obtinut in atingerea obiectivelor sale de sustenabilitate*.
- Sectorul 13 săptămâni in urma
Surpriză majoră la Sectorul 1! Andrei Florin-Mircea de la Alternativa Dreaptă are 21% în sondaje
- Bucuresti3 săptămâni in urma
Vine vara bine-mi pare! Locurile de joacă din Sectorul 1 se închid! Clotilde Armand nu își asumă…
- Bani4 săptămâni in urma
BAT construiește o companie a viitorului, in care sustenabilitatea are un rol principal!
- Bucuresti3 săptămâni in urma
Salarii mărite la Primăria Capitalei! Cine sunt fericiții câștigători?
- Bani3 săptămâni in urma
Guvernul iar face manevre pe spatele contribuabililor la buget! Marii producători din industria tutunului, susțin taxarea echitabilă a tuturor produselor cu nicotină!
- Cultura4 săptămâni in urma
Bucură-te de Zilele Teatrului la Țăndărică
- Bucuresti2 săptămâni in urma
Avocatul Andrei Florin-Mircea: Sistemul de educație din Sectorul 1 nu mai e sigur! Poliția Locală să revină pe stradă!
- Politica5 zile in urma
Un senator AUR a plecat la Alternativa Dreaptă!