Turist
Blestem vechi de 500 de ani ABATUT ASUPRA Bucurestiului!
Celebrul hrisov al lui Vlad Ţepeş, emis la 20 septembrie 1459, prin care se consemnează pentru prima dată oraşul are un final care astăzi pare straniu: un blestem. Istoricii au explicat că la mijlocul secolului al XV-lea actele oficiale aveau nevoie de un argument drastic pentru a rămâne pecetluite şi neîncălcate.
Prin hrisovul din 20 septembrie 1459, scris în limba slavonă, domnitorul Vlad Țepeș, „cu a sa bunăvoinţă, cu inimă curată şi luminată“, întărea proprietatea lui Andrei și a fiilor lui: Iova, Drag și un al treilea, al cărui nume nu a fost descifrat. Documentul conţine un act de vânzare-cumpărare a unor domenii din Ponor (astăzi, în judeţul Mehedinţi), întărit prin semnătura domnitorului. „S-a scris în septembrie 20, în cetatea Bucureşti, în anul 6968 (1459), Io Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu, domn“, se arată în document. Este dovada că la acea vreme actele de vânzare-cumpărare erau controlate de stat, respectiv de domnitor. Taxa percepută de Vlad pentru elibe-rarea documentului a fost aşa: „Ei domniei mele au dat un cal“, scrie romanialibera.ro.
Iar pecetluirea era consemnată printr-un blestem: „(…) pe acela Domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui să fie părtaş lui Iuda şi lui Arie şi cu ceilalţi care au spus: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin (…)“.
600 de ani de afaceri cu blesteme
Capitala României pare chiar un oraş blestemat, dacă se iau în considerare toate incendiile, cutremurele şi inundaţiile prin care a trecut. În ce-l priveşte pe Vlad Ţepeş, el însuşi a avut „un destin urmărit de blesteme“. „De la naşterea lui incertă la Sighişoara, până la moartea sa în timpul bătăliei cu turcii purtată între Bucureşti şi Giurgiu. Se spune că în locul osemintelor sale ar fi fost îngropate oase de măgar, în bătaie de joc, şi se pare că nu a fost îngropat la Snagov, loc blestemat şi acela, ci la Comana, ctitorie a Drăculeştilor. N-a fost un domnitor uşor de iubit, dar grozăviile sale cu trasul în ţeapă nu erau ceva neobişnuit în epocă. Războiul celor 100 de ani şi Războiul Rozelor nu au fost mai blânde, dimpotrivă. Se spune că atunci când era în puşcărie, la Buda, Vlad Ţepeş omora şobolani, păsări sau orice vietate prindea. Avea un fond de cruzime şi era predispus la asta… A avut el însuşi un destin urmărit de blesteme“, a precizat, pentru „România liberă“, istoricul Dan Falcan.
Se dovedeşte că înaintaşii au -alimentat acest „ghinion“ timp de peste 600 de ani cu un adevărat comerţ cu blesteme. „A existat un adevărat du-te-vino al blestemelor cumpărate şi vândute pe teritoriul actualei Românii, în special în actuala Capitală – acest lucru este dovedit ştiinţific. Este prea mare coincidenţa între istoria grea a oraşului, starea depresivă dovedită a bucureştenilor şi «cărţile de afurisenie» care au intrat pe acest teritoriu“, susține Dan Falcan.
Acte de magie verbală
Originea blestemelor se află în incantaţiile şamanilor, primii „preoţi“ ai omenirii. Tradiţia ocultă a acestora spune că un cuvânt repetat de multe ori se poate transforma într-un obiect cu ajutorul căruia se poate opera/modifica lumea concretă – altfel spus, cuvintele au energii secrete care pot fi mobilizate prin anumite tehnici magice. Nu se ştie când a apărut blestemul ca formă de magie negativă a vorbirii. Dar…
Primele blesteme scrise apar în epoca antică, cu peste trei mii de ani în urmă. Ele întăreau legile şi poruncile regilor şi împăraţilor prin implicarea zeilor în supravegherea respectării întocmai a acelor legi şi porunci. Omul religios al acelor vremuri – cu frică faţă de pedepsele spirituale la care ar fi fost supus – nu putea încălca ceva protejat chiar de forţele supranaturale. Metoda a fost preluată şi de faraoni – care îşi fereau piramidele de jafuri cu inscripţii pline de blesteme pentru înfricoşarea hoţilor –, de romani, apoi de bizantini şi a dăinuit în Occidentul european până prin secolul al XII-lea. În actele oficiale româneşti formula blestemului este de origine bizantină şi ajunge prima oară în Ţara Românească în secolul al XIV-lea. Paragraful cu cele mai înfricoşătoare cuvinte nu lipsea niciodată din normele după care fiecare cancelarie întocmea aceste acte ale vremii. Chiar dacă era diferită de la o Curte la alta – conţinând de la cuvinte blânde până la afurisenii care îi îngrozeau şi pe cei mai necredincioşi din popor –, aşa-numita formulă diplomatică a blestemului era nelipsită din hrisoavele acelor timpuri. Indiferent de formă, rostul blestemului era să-i înfricoşeze pe cei cărora le era destinat documentul. Dar aceasta nu era decât una dintre pedepsele prevăzute în vechile acte.
În plus, pentru a-i determina şi pe cei mai răi dintre slujitori să-i respecte ordinele, marele logofăt „suplimenta“ afuriseniile cu sancţiuni, care de care mai convingătoare. Astfel că, dacă nu îi speria blestemul, sigur le era frică de o pedeapsă fizică, mai ales că aceasta putea porni de la o simplă mamă de bătaie pentru a ajunge chiar până la tăierea capului. O altă pedeapsă de speriat o constituiau amenzile, care aveau tot felul de denumiri, în funcţie de obiectul plăţilor ce trebuiau făcute – „treapăd“, „ciubote“, „herâie“, „ferâie“ sau „zăvească“ – şi constau fie în sume de bani, fie într-un anumit număr de vite.
Dar cum astfel de pedepse nu puteau fi dictate decât de marele logofăt al ţării, documentele se redactau doar în Cancelaria domnească, iar cel învrednicit cu această treabă era ispravnicul hrisoavelor, un fel de şef de cabinet din zilele noastre, care ştia la perfecţie normele de redactare. Documentele cu literă de lege puteau fi dictate de însuşi Domnitorul, chiar dacă acest lucru nu era specificat clar în acel act, fapt ce putea fi dedus uşor din modul de exprimare. Un exemplu perfect în acest sens îl reprezintă o scrisoare dictată de Matei Basa-rab „la mare supărare“ şi adresată unui dregător mărunt. „Ţie, Vacho, fecior de curvă ce eşti, oare cărţile domniei mele nu le ţii în samă, că acolo voi trimite de te va spânzura“ au fost vorbele la nervi ale lui Matei Basarab.
Citeste continuarea pe romanialibera.ro.
Ziua Internationala a Mediului este celebrată pe 5 iunie si coincide cu inceputul noului sezon estival. BAT Romania demareaza in cadrul platformei Alege Asumat un Oras Curat o noua campanie de constientizare a faptului ca gesturile individuale simple pot avea un impact semnificativ asupra mediului inconjurator. Astfel, noua campanie indeamna turistii la eco-responsabilitate in timpul vacantelor si la mentinerea curateniei apelor si pe plaje, cu mesaje precum: “Vara asta, lasa doar amintiri la mare, nu deseuri” sau „Vara asta, lasa doar urme pe nisip, nu ambalaje,” amplasate pe Autostrada Soarelui, dar si prin mijloace de comunicare media si online.
Sute de mii de turisti isi petrec anual vacantele de vara pe litoralul romanesc, iar in urma lor ramane si o cantitate semnificativa de deseuri, de cateva zeci de tone, potrivit datelor autoritatilor centralizate de o organizatie de profil*. Potrivit celor mai recente date oficiale**, cel mai frecvent intalnite tipuri de deseuri monitorizate pe plajele Romaniei sunt cele din polimeri artificiali (peste 85%), urmate de cele din metal, sticla/ceramica, cauciuc, hartie/carton, textile si lemn procesat. Totodata, pe litoralul romanesc se regasesc si deseuri plutitoare sau in mare, precum cele metalice, de plasa, textile, din lemn sau sticla.
Campania Alege Asumat un Oras Curat ajunge anul acesta la a 6-a editie, BAT fiind totodata recunoscut de Financial Times ca lider in domeniul combaterii schimbarilor climatice in 2024, pentru al 4-lea an consecutiv. In acest context, campania BAT Romania din acest an se subsumeaza obiectivelor de sustenabilitate ale companiei, prin promovarea unui comportament eco-responsabil la nivel individual, in situatii concrete de zi de zi si care, prin multiplicare, contribuie la construirea unui viitor mai bun.
„Litoralul este unul dintre locurile cele mai afectate de deseurile lasate in urma la finalul verii si, de aceea, anul acesta atragem atentia asupra responsabilitatii pe care o avem fiecare dintre noi pentru a pastra curate apele si plajele Romaniei. Grija fata de mediu si comunitate inseamna responsabilitate la nivelul individual al fiecaruia dintre noi si se traduce prin gesturi mici, consecvente si multiplicate la scara larga, sociala. In cadrul BAT ne-am asumat obiectivul de a construi un viitor mai bun pentru consumatorii nostri, dar si pentru societatea in care traim si ne dorim ca tot mai multi oameni sa inteleaga responsabilitatea alegerilor individuale si relevanta gesturilor simple, repetitive si a impactului pe care acestea il au pentru viitor,” declara Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
In cadrul platformei Alege Asumat un Oras Curat, BAT Romania deruleaza in fiecare an campanii de responsabilitate sociala privind protectia mediului inconjurator, cat si pentru constientizarea importantei politicilor comerciale corecte si responsabile si preventiei accesului minorilor la produse cu tutun si nicotina.
Cei peste 3.000 de angajati ai BAT in Romania contribuie in fiecare an la multiplicarea mesajelor de constientizare a importantei gesturilor individuale simple, cu impact major pentru mediu si societate. Anual, entitatile BAT Romania deruleaza initiative interne precum campanii de donare de sange, de colectare selectiva, donatii de textile pentru reutilizare si reciclare sau actiuni de plantare si impadurire. Anul acesta, angajatii BAT Romania au plantat peste 5.000 de copaci, contribuind astfel la regenerarea ecosistemului din judetul Calarasi. Totodata, recipientii pentru bauturi din plastic sau carton utilizati la birou de angajatii BAT Romania au fost inlocuiti anul acesta cu cani ceramice, pentru incurajarea reutilizarii si reducerii deseurilor, astfel reducandu-se peste 2 tone de deseuri anual***. 
Sustenabilitatea, in centrul afacerii BAT
Cu o viziune circulara asupra abordarii de sustenabilitate, ce vizeaza intreg ciclul de viata al produselor sale, din 2021 BAT Romania a lansat si un program national de colectare pentru reciclare a versiunilor anterioare glo, dispozitivul de incalzire a consumabilelor din tutun si plante din portofoliul companiei. In anul 2022, programul a fost extins pentru colectarea dispozitivelor BAT de vapat. In prezent, la nivel national sunt active peste 360 de puncte de colectare a dispozitivelor electronice BAT, iar pana in prezent au fost colectate peste 155 de mii de dispozitive.
BAT si-a inceput calatoria in domeniul sustenabilitatii in urma cu peste 20 de ani, cu rezultate recunoscute de prestigioase institutii la nivel international, precum Dow Jones Sustainability Index sau Financial Times, care in 2024 a inclus BAT, pentru al patrulea an consecutiv, pe lista liderilor in domeniul combaterii schimbarilor climatice, pentru rezultatele remarcabile privind reducerea emisiilor de carbon. Recent, compania a publicat raportul anual combinat privind performanta de business si in domeniul sustenabilitatii pentru anul 2023, prin care evidentiaza progresul obtinut in atingerea obiectivelor sale de sustenabilitate
Turist
Marea Britanie, SUA, Bulgaria, Germania, Italia – De unde vin cei mai multi turisti straini in Bucuresti
Turiştii din Marea Britanie, SUA, Bulgaria, Germania, Italia, Grecia şi Israel au accesat cel mai des Visit Bucharest, platforma dedicată promovării Bucureştiului în limba engleză, din 1 ianuarie până în 15 decembrie 2023, potrivit unei analize, potrivit news.ro.
Analiza a fost efectuată pe 355.000 de căutări specifice pe platforma web şi peste 5 milioane de accesări ale postărilor de pe conturile sociale asociate.
Dacă Marea Britanie şi Statele Unite nu constituie o surpriză, acestea regăsindu-se anual în topul ţărilor din care se efectuează căutări relevante despre atracţiile turistice din Bucureşti, Bulgaria este o ţară care a început să genereze căutări consistente relativ recent, intrând în Top 3 pe întregul an.
Ce caută despre Bucureşti turiştii străini după ţara de provenienţă
Turiştii britanici au căutat cel mai mult: Bucharest Christmas Market, Bucharest Therme, Bucharest Fountain Show – Spectacolul Fântânilor Arteziene
Turiştii americani au căutat cel mai mult: Locaţiile din Bucureşti unde s-a filmat serialul „Wednesday”, Mâncăruri tradiţionale româneşti, Ghidul online al Bucureştiului
Turiştii bulgari au căutat cel mai mult: Pieţe de Crăciun în Bucureşti, Concerte şi festivaluri în Bucureşti, Unde pot petrece Revelionul în Bucureşti
Turiştii greci au căutat cel mai mult: Pieţe de Crăciun în Bucureşti, Ghidul online al Bucureştiului, Evenimentele din Bucureşti
Ce atracţii din Bucureşti au căutat online turiştii străini în 2023
Cele mai căutate atracţii (inclusiv sezoniere) şi obiective turistice: Spectacolul fântânilor arteziene – Simfonia Apei, Centrul Vechi, Palatul Parlamentului, Bucharest Christmas Market – Piaţa/Pieţele de Crăciun Bucureşti, Ateneul Român
Cele mai căutate muzee: Casa Ceauşescu (Palatul Primăverii), Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Satului
Cele mai căutate evenimente: Open Streets 2023, Garden of Lights – Grădina Botanică, Street Food Festival, Red Bull Flugtag, iMapp Bucharest
Cele mai căutate festivaluri şi concerte: Concertul Guns’N Roses, Summer in the City Festival, Concertul Depeche Mode, Concertul David Garrett, Saga Festival
Cele mai căutate tururi cu ghid: Turul ”Calea Victoriei”, Turul ”Atracţii ale Comunismului”, Turul ”Piaţa Universităţii – Piaţa Unirii – Centrul Vechi”, Turul ”Strada Kiseleff – Piaţa Victoriei”
Cele mai interesante fraze folosite de către turiştii străini în căutările online în 2023:
”Care sunt evenimentele din Bucureşti din acest weekend”
”Care sunt mâncărurile tradiţionale româneşti”
”Care sunt locaţiile unde s-a filmat serialul Wednesday de pe Netflix”
”Unde pot găsi artă stradală în Bucureşti”
”Pub-uri unde se pot viziona meciuri de fotbal în Bucureşti”
”Unde este piaţa de vechituri din Bucureşti”
”Unde pot face shopping în Bucureşti”
”Edificii comuniste în Bucureşti”
Cele mai căutate destinaţii pentru excursii de o zi cu plecare din Bucureşti: Castelul Bran, Constanţa, Braşov, Castelul Peleş.
You must be logged in to post a comment Login