Consiliul de Administrație (CA) al Metrorex SA a votat în unanimitate schimbarea denumirii stației de metrou Timpuri Noi. Aceasta va purta numele Octavian Udriște, omul care a semnat punerea în funcțiune a primului tronson de metrou în 1979.

Cei de la Metrorex motivează această decizie și arată că numele de ”Timpuri Noi” era asociat cu fosta platformă industrială, însă aceasta nu mai există.

”Activitatea profesională de excepţie în domeniul feroviar a domnului Octavian Udrişte (specialist în domeniui feroviar, recunoscut la nivel internațional), precum şi implicarea în construirea şi dezvoltarea metroului bucureştean, fiind unul dintre factorii decisivi în punerea în funcţiune în 1979 a metroului bucureștean”, arată CA al Metrorex.

Cine este Octavian Udriște

Octavian Udriște este un om a cărui carieră se confundă cu istoria transportului feroviar românesc dintr-o perioadă care se întinde pe mai bine de o jumătate de secol.

Născut la Timișoara, Octavian Udriște este la a treia generație de feroviari din familie. Bunicul din partea mamei a fost mecanic de locomotivă la depoul din Cernăuți, iar cel din partea tatălui, originar din Mehedinți, a fost șeful magaziei din Gara Dealul Spirii, din București.

Tatăl său a fost șeful serviciului comercial la exploatare vagoane marfă. Există și o a patra generație de feroviari în familie, fiica sa, Ileana, inginer de material rulant, care lucrează la proiectarea de rame electrice și automotoare la filiala din Berlin a companiei elvețiene Stadler.

De mic copil a iubit trenurile și încă de atunci a ales ce profesie va avea. A absolvit în anul 1958 Institutul de Căi Ferate București, Facultatea de Mecanică – Secția Locomotive, domeniu căruia i s-a dedicat în toată activitatea sa profesională. Excelenta cunoaştere a problemelor ce vizează transporturile, în special a celui feroviar, se explică prin faptul că prin activitatea sa şi funcţiile deținute a fost implicat nu doar în exploatarea lor, ci şi în dezvoltarea şi optimizarea tehnologiilor de transport şi a echipamentelor.

A avut şansa profesională ca în diverse momente să fie în contact direct cu tehnici de vârf ale tracţiunii: tracţiunea Diesel electrică, tracţiunea electrică pe cale ferată şi metroul bucureştean, domenii în care a venit cu soluţii inovatoare. A fost unul dintre cei trei factori decisivi în punerea în funcţiune, în 1979, a metroului bucureștean (alături de proiectant şi Întreprinderea de Vagoane Arad, în prezent Astra Vagoane Călători). Având capacitatea tehnică în rezolvarea unor probleme legate de tracţiunea electrică, capacitatea de organizare şi curajul în luarea unor decizii, fiind unul dintre artizanii punerii în funcțiune a metroului, a fost numit director tehnic şi director general al Metroului (1985-1996).

Tot experienţa îl recomandă a fi numit director al Institutului de Cercetări în Transporturi INCERTRANS (1996) şi directorul Departamentului de Transporturi la Siemens România (1997–2005).

În anul 2007 a primit Premiul de Excelenţă în domeniul feroviar pentru întreaga activitate, lucru care nu l-a împiedicat să-şi continue pasiunea pentru calea ferată prin diferitele proiecte în care a fost implicat. A contribuit la redeschiderea căii ferate Dorneşti-Putna, circulaţia feroviară pe acestă rută fiind reluată în data de 15 august 2018, motiv pentru care, în semn de recunoştinţă a fost premiat cu Ordinul Mușatinii de către Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților.

Este o prezenţă activă şi competentă în numeroase asociaţii profesionale din ţară şi străinatate: Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), Uniunea Asociațiilor Europene a Inginerilor Feroviari (UEEIV), Tren Club Român, CODATU (Coopération pour le Développement et l’Amélioration des Transports Urbains et Périurbains), Asociația Inginerilor Feroviari din România (AIFR), Club Feroviar. Calităţile profesionale și cotribuţiile aduse în inginerie motivează primirea sa în rândurile membrilor de onoare ai Asociației de Științe Tehnice din România (ASTR).

Dintre lucrările pe care le-a publicat de-a lungul deceniilor menționăm: • Manualul electricianului de locomotive diesel și electrice (1964); • Modernizarea materialului rulant subteran (1990); • Studiu preliminar privind dezvoltarea transportului subteran din București în sistem regional (1994); • Studiu preliminar pentru dezvoltarea unui sistem de transport public integrat în București și zona sa metropolitană (1997); • SOS CFR – Analiză a situației infrastructurii feroviare (2011); • SOS CFR – Transportul combinat Auto – CFR, exemple europene (2012); • SOS CFR – Analiză a situației infrastructurii feroviare (2013); • Studiul de oportunitate privind investiții în sisteme de transport public de mare capacitate în Târgu Mureș – capitolul feroviar; Trenul urban/subteran (2015); • Transportul feroviar urban/suburban/regional, soluție atractivă, bunele practici europene; • Căile ferate și liniile de mare viteză (2017); • Pentru mobilitate durabilă în marile aglomerări urbane (2018).

În anul 2021, la Editura AGIR a apărut volumul ”O viață pe șine”, care cuprinde memoriile lui Octavian Udriște.

Ligia Deca a explicat faptul că un orar decalat între unitățile școlare din București ar putea duce la ușurarea traficului din Capitală.

Ministrul Educației a făcut o declarație prin care își manifestă susținerea pentru o eventuală decalare a orarului pentru școlile din București, astfel încât traficul din Capitală să fie ușurat.

”Cu siguranță, cred că ar fi o soluție bună să avem ore de începere diferite pentru unități de învățământ variate, pentru că este clar: presiunea pe infrastructura Bucureștiului este foarte mare. Acest lucru însă se poate întâmpla atunci când nu există presiune pe numărul de schimburi, pentru că altfel se ia în calcul toată perioada zilei disponibilă pentru a putea desfășura activități didactice. Deci, da, am văzut în pandemie ce înseamnă faptul că aveam pauze la ore diferite sau ore de începere diferite și cred că această practică o putem prelua mai ales în municipiile mari, unde există deja un trafic și o aglomerație, în general, și pe mijloacele de transport foarte mare dimineața sau la orele de preluare ale elevilor.”, a spus Ligia Deca pentru o televiziune de știri.

Iulian Cristache, preşedinte la Asociaţia Federaţiilor de Părinţi, susține că o astfel de măsură ar putea avea avantaje și dezavantaje. Marea problemă ar putea să apară în familiile cu 2 sau 3 copii, pentru că în cazul unui orar decalat părinții nu s-ar mai putea împărți.

“Cred că este greu de întrunit consensul, pentru că cu certitudine, la nivelul unei unități de învățământ și în special acolo unde vorbim de mulți elevi și mulți părinți, nu cred că poți mulțumi pe toți, astfel încât să agreeze o astfel de măsură.

Eu cred că putem să facem o analiză pe plusurile și pe minusurile aferente, astfel încât să venim în sprijinul părinților și fiecare să decidă la nivelul unităților de învățământ.

Dacă ne uităm pe plusuri, cred că reducerea congestiei în trafic, în special la nivelul școlilor apropiate, ar fi un lucru benefic.

De asemenea, pentru părinții sau pentru familiile care au mai mulți copii, faptul că trebuie să duci doi sau trei copii la școală având program decalat ar fi și din acest punct de vedere un sprijin, pentru că ar fi imposibil să duci, de exemplu, trei copii în intervalul orar 07:00-08:00, nu ai cum.

La fel, chiar dacă nu pare prea important, un plus de 30 de minute pentru copiii din ciclul primar care pot dormi în plus ar fi de asemenea benefic, dacă unii dintre ei ar începe la 8:30-9:00.

Pe de altă parte, la minusuri cred că putem să ne uităm la modul în care unii părinți pot să-și coreleze programul de lucru cu cel al școlilor, pentru că unii s-ar putea să înceapă la 9:00, unii s-ar putea să înceapă la 8:00.

Și dacă un copil ar trebui dus la 8:30 pentru familia care începe lucrul la 8:00, ar fi practic imposibil, dacă vorbim de copii din ciclul primar, ceilalți din ciclul gimnazial se pot duce singuri la școală.

Pe de altă parte, la nivelul unităților de învățământ, un orar decalat ar însemna o resursă umană suplimentară, pentru că se decalează orarul și atunci ai nevoie de profesori în plus, ceea ce ar însemna o finanțare suplimentară la nivelul Ministerului Educației.

Și ultimul minus pe care eu l-am analizat ar fi în sensul în care un orar decalat spre întârziere ar însemna ca programul propriilor copii care merg la activități extrașcolare (meditații, înot și orice activități sportive) ar trebuie decalat, ceea ce nu s-ar putea cupla cu școala.

Măsura este binevenită, doar că trebuie luată de comun acord la nivelul fiecărei unități de învățământ, nu trebuie la nivelul inspectoratelor școlare.

Fiecare unitate de învățământ, în ședințele cu părinții și consiliile de administrație, poate decide această măsură”, a spus Iulian Cristache, preşedinte la Asociaţia Federaţiilor de Părinţi, miercuri, la o televiziune de știri.

Stelian Bujduveanu, viceprimarul municipiului București, a participat la o conferință de presă prin care s-a marcat punerea în circulație a tramvaiului cu numărul 50 din contractul cu Astra Arad. În total, noile tramvaie au parcurs 1.8 milioane de km.

„Am arătat că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă bucureștenii este cea legată de trafic și, de aceea, mare parte a activității noastre, a acestei administrații și a Consiliului General a fost dedicată transportului public. Ce mai bună soluție a fost aceea de a schimba flota STB.

Suntem la jumătatea acestui contract, am atins borna de 50 de tramvaie, iar până la finalul anului viitor bucureștenii vor vedea o îmbunătățire semnificativă în transportul în comun”, transmite Stelian Bujduveanu.

„Mă bucur că cetățenii folosesc tot mai mult transportul în comun, nu doar aceia care nu au mașini, ci și cei care au. Și aceștia au început să utilizeze transportul public tocmai pentru că văd o îmbunătățire.

Continuăm investițiile și prioritizăm transportul public”, adaugă liberalul.