Transport
Nicusor Dan despre traficul Bucurestiului dupa 1989: ”Intreaga activitate pe investiţii în transport s-a concentrat în a mai pune un pod aici, a mai pune un semafor acolo”

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că, după Revoluţie, întreaga activitate pe investiţii în transport din municipiul Bucureşti s-a concentrat „în a mai pune un pod aici, a mai pune un semafor acolo”, precizând că nu a existat o viziune integrată şi nu a fost nicio preocupare pentru abordarea sistematică a investiţiilor.
Nicuşor Dan a prezentat, luni, principalele investiţii ale municipalităţii, menţionând că cele referitoare la infrastructură se referă la reţeaua de tramvaie, semaforizarea inteligentă, trenul metropolitan şi radialele până la Autostrada de Centură.
„Doresc să vă prezint stadiul principalelor investiţii ale municipalităţii. Începem cu cele pe transport şi aici vreau să evidenţiez un lucru pe care l-am spus de mai multe ori, ani de zile, după Revoluţie, întreaga activitate pe investiţii în transport s-a concentrat în a mai pune un pod aici, a mai pune un semafor acolo, fără să existe o viziune integrată şi fără să existe o preocupare pentru abordare sistematică a investiţiilor în transport. Ceea ce noi trebuie să facem este să ne concentrăm pe acele investiţii care sunt structurale şi care rezolvă problemele structurale ale oraşului şi acele investiţii structurale sunt reţeaua de tramvaie, semaforizarea inteligentă, trenul metropolitan şi radialele până la autostrada de centură”, a explicat Nicuşor Dan.
El a precizat că în Bucureşti există o reţea de linii de tramvai de 150 de kilometri, din care 100 de kilometri au fost modernizaţi la începutul anilor 2000, iar 50 de kilometri urmează să intre într-un proces de modernizare. „În ceea ce priveşte cei 50 de kilometri, aceasta este principala urgenţă, costul este de 500 de milioane de euro, pe care sperăm să îi putem accesa prin Programul Operaţional Regional care se va lansa în această toamnă pentru regiunea Bucureşti-Ilfov. Trebuie să avem pregătite studiile. În momentul de faţă avem DALI-urile (documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie – n.r.) pentru 35 din 50 de kilometri, din care 20 au fost trecute prin Consiliul General, până la jumătatea lunii iunie vom avea DALI-urile şi până la sfârşitul lunii iunie vom avea hotărârile trecute prin Consiliul General astfel încât în momentul în care se lansează Programul Operaţional Regional de Mobilitate pe Bucureşti-Ilfov să putem să aplicăm”, a explicat primarul Capitalei.
El s-a referit apoi la semaforizarea din Bucureşti. „A fost făcut un studiu de prefezabilitate care practic cuprinde o analiză a tuturor intersecţiilor semaforizate din municipiul Bucureşti. Pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru întreaga reţea de semaforizare, am încheiat consultarea de piaţă şi vom ieşi în achiziţie în cel mult două săptămâni. Consultarea de piaţă s-a încheiat vineri. O să lucrăm în mai multe etape şi fiecare din lucrările de execuţie în teren se bazează pe etape ale studiului de fezabilitate”, a precizat Nicuşor Dan.
El a menţionat că într-o primă etapă, vor fi reconfigurate 80 de intersecţii.
„În prima etapă, în colaborare cu primăriile de sector, o să conectăm şi o să adăugăm intersecţii noi pe cinci radiale. De exemplu, cea din Sectorul 1 este Calea Griviţei-Bucureşti-Târgovişte. Deci în prima etapă, cea din Sectorul 6, este Iuliu Maniu. În prima etapă o să reconfigurăm dacă e nevoie 80 de intersecţii şi o să adăugăm încă câteva pentru a avea fluxul pe aceste ieşiri din Bucureşti pentru că degeaba ai pe Iuliu Maniu, să spunem, zece intersecţii care sunt semaforizate şi care sunt conectate la sistemul centralizat, dacă ai trei intersecţii care nu sunt semaforizate, unde sunt treceri de pietoni asta îţi distruge tot fluxul pe care pot să-l ai”, a transmis primarul Capitalei.
El a dat detalii şi despre etapele doi şi trei din acest proiect. „Etapa următoare, cele 260 de intersecţii care sunt în sistem centralizat, o să ne asigurăm că ele cu adevărat sunt conectate la serverul central şi o să le modernizăm pe cele care au tehnologie depăşită. Etapa a treia – conectarea celorlalte 225 de intersecţii la sistemul centralizat şi etapa a patra – extinderea la aproximativ 800 de intersecţii pe teritoriul municipiului Bucureşti”, a afirmat Nicuşor Dan.
Primarul Capitalei s-a referit şi la proiectul trenului metropolitan.
„Cu mult efort a fost făcut un studiu de prefezabilitate pentru tot ce înseamnă reţeaua CFR din jurul Bucureştiului şi pentru posibilitatea de a amplasa staţii care să deservească un tren metropolitan pe această reţea pe întreaga zonă Bucureşti-Ilfov. (…) Reabilitarea acestei infrastructuri a liniilor CFR este sarcina CFR-ului, în special zona de est şi sud-est necesită o reabilitare consistentă. Pentru asta CFR-ul are deja un studiu de fezabilitate care va dura doi ani şi după aceea execuţia se estimează că va dura până în 2026-2027”, a transmis edilul.
El a precizat că în prima etapă a trenului metropolitan va fi folosită infrastructura din zona de nord. „Prima etapă în proiectul trenului metropolitan va fi folosirea infrastructurii din zona de nord şi asta înseamnă trei linii: Gara de Vest – Gara de Nord, Gara de Nord – Gara Obor şi Gara de Vest – Gara Obor. Ce este important este că ele trec prin zona Pipera, care după cum ştiţi are un necesar important de transport. Am lansat în consultare de piaţă până pe 26 mai studiul de fezabilitate pentru amplasarea peroanelor pentru aceste linii. Infrastructura există, noi trebuie să amplasăm peroanele şi după aceea trebuie să extindem contractul pe care îl avem cu Consiliul Judeţean Ilfov, dar mai ales cu Ministerul Transporturilor pentru a putea să operăm pe aceste trasee”, a explicat Nicuşor Dan. El a vorbit şi despre proiectul celor zece ieşiri principale din zona Bucureşti-Ilfov până la Autostrada A0.
„Cele zece radiale. Există o asociere cu Consiliul Judeţean Ilfov şi cu Ministerul Transporturilor, cei care au coordonarea proiectului sunt cei de la Consiliul Judeţean Ilfov. Avem aceste 10 ieşiri principale din Bucureşti, din zona Bucureşti-Ilfov până la Autostrada de centură A 0, pentru patru din cele zece s-au realizat de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti analize de favorabilitate, astea sunt documentaţiile care preced scoaterea la licitaţie a studiilor de fezabilitate. În luna iunie se va scoate în achiziţie primul studiu de fezabilitate pentru ieşirea din Bulevardul Timişoara, cu o durată estimată realizării de studii de fezabilitate de 14 luni. (…) Cele patru ieşiri pentru care s-a făcut această analiză de favorabilitate sunt ieşirea din Bulevardul Timişoara, ieşirea din Poligrafiei, ieşirea din Metalurgiei şi ieşirea din Prelungirea Ferentari. Sperăm la o finanţare din POIM pentru studiile de fezabilitate şi la o finanţare din viitorul POT – Programul Operaţional Transport pentru realizarea efectivă a acestor radiale”, a explicat Nicuşor Dan.
Transport
Se schimba numele stației de metrou Timpuri Noi: Vezi cum se va numi

Consiliul de Administrație (CA) al Metrorex SA a votat în unanimitate schimbarea denumirii stației de metrou Timpuri Noi. Aceasta va purta numele Octavian Udriște, omul care a semnat punerea în funcțiune a primului tronson de metrou în 1979.
Cei de la Metrorex motivează această decizie și arată că numele de ”Timpuri Noi” era asociat cu fosta platformă industrială, însă aceasta nu mai există.
”Activitatea profesională de excepţie în domeniul feroviar a domnului Octavian Udrişte (specialist în domeniui feroviar, recunoscut la nivel internațional), precum şi implicarea în construirea şi dezvoltarea metroului bucureştean, fiind unul dintre factorii decisivi în punerea în funcţiune în 1979 a metroului bucureștean”, arată CA al Metrorex.
Cine este Octavian Udriște
Octavian Udriște este un om a cărui carieră se confundă cu istoria transportului feroviar românesc dintr-o perioadă care se întinde pe mai bine de o jumătate de secol.
Născut la Timișoara, Octavian Udriște este la a treia generație de feroviari din familie. Bunicul din partea mamei a fost mecanic de locomotivă la depoul din Cernăuți, iar cel din partea tatălui, originar din Mehedinți, a fost șeful magaziei din Gara Dealul Spirii, din București.
Tatăl său a fost șeful serviciului comercial la exploatare vagoane marfă. Există și o a patra generație de feroviari în familie, fiica sa, Ileana, inginer de material rulant, care lucrează la proiectarea de rame electrice și automotoare la filiala din Berlin a companiei elvețiene Stadler.
De mic copil a iubit trenurile și încă de atunci a ales ce profesie va avea. A absolvit în anul 1958 Institutul de Căi Ferate București, Facultatea de Mecanică – Secția Locomotive, domeniu căruia i s-a dedicat în toată activitatea sa profesională. Excelenta cunoaştere a problemelor ce vizează transporturile, în special a celui feroviar, se explică prin faptul că prin activitatea sa şi funcţiile deținute a fost implicat nu doar în exploatarea lor, ci şi în dezvoltarea şi optimizarea tehnologiilor de transport şi a echipamentelor.
A avut şansa profesională ca în diverse momente să fie în contact direct cu tehnici de vârf ale tracţiunii: tracţiunea Diesel electrică, tracţiunea electrică pe cale ferată şi metroul bucureştean, domenii în care a venit cu soluţii inovatoare. A fost unul dintre cei trei factori decisivi în punerea în funcţiune, în 1979, a metroului bucureștean (alături de proiectant şi Întreprinderea de Vagoane Arad, în prezent Astra Vagoane Călători). Având capacitatea tehnică în rezolvarea unor probleme legate de tracţiunea electrică, capacitatea de organizare şi curajul în luarea unor decizii, fiind unul dintre artizanii punerii în funcțiune a metroului, a fost numit director tehnic şi director general al Metroului (1985-1996).
Tot experienţa îl recomandă a fi numit director al Institutului de Cercetări în Transporturi INCERTRANS (1996) şi directorul Departamentului de Transporturi la Siemens România (1997–2005).
În anul 2007 a primit Premiul de Excelenţă în domeniul feroviar pentru întreaga activitate, lucru care nu l-a împiedicat să-şi continue pasiunea pentru calea ferată prin diferitele proiecte în care a fost implicat. A contribuit la redeschiderea căii ferate Dorneşti-Putna, circulaţia feroviară pe acestă rută fiind reluată în data de 15 august 2018, motiv pentru care, în semn de recunoştinţă a fost premiat cu Ordinul Mușatinii de către Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților.
Este o prezenţă activă şi competentă în numeroase asociaţii profesionale din ţară şi străinatate: Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), Uniunea Asociațiilor Europene a Inginerilor Feroviari (UEEIV), Tren Club Român, CODATU (Coopération pour le Développement et l’Amélioration des Transports Urbains et Périurbains), Asociația Inginerilor Feroviari din România (AIFR), Club Feroviar. Calităţile profesionale și cotribuţiile aduse în inginerie motivează primirea sa în rândurile membrilor de onoare ai Asociației de Științe Tehnice din România (ASTR).
Dintre lucrările pe care le-a publicat de-a lungul deceniilor menționăm: • Manualul electricianului de locomotive diesel și electrice (1964); • Modernizarea materialului rulant subteran (1990); • Studiu preliminar privind dezvoltarea transportului subteran din București în sistem regional (1994); • Studiu preliminar pentru dezvoltarea unui sistem de transport public integrat în București și zona sa metropolitană (1997); • SOS CFR – Analiză a situației infrastructurii feroviare (2011); • SOS CFR – Transportul combinat Auto – CFR, exemple europene (2012); • SOS CFR – Analiză a situației infrastructurii feroviare (2013); • Studiul de oportunitate privind investiții în sisteme de transport public de mare capacitate în Târgu Mureș – capitolul feroviar; Trenul urban/subteran (2015); • Transportul feroviar urban/suburban/regional, soluție atractivă, bunele practici europene; • Căile ferate și liniile de mare viteză (2017); • Pentru mobilitate durabilă în marile aglomerări urbane (2018).
În anul 2021, la Editura AGIR a apărut volumul ”O viață pe șine”, care cuprinde memoriile lui Octavian Udriște.
Transport
Ministrul Educației ar vrea orar decalat pentru elevii din București pentru a ușura traficul: “Cred că ar fi o soluție bună”

Ligia Deca a explicat faptul că un orar decalat între unitățile școlare din București ar putea duce la ușurarea traficului din Capitală.
Ministrul Educației a făcut o declarație prin care își manifestă susținerea pentru o eventuală decalare a orarului pentru școlile din București, astfel încât traficul din Capitală să fie ușurat.
”Cu siguranță, cred că ar fi o soluție bună să avem ore de începere diferite pentru unități de învățământ variate, pentru că este clar: presiunea pe infrastructura Bucureștiului este foarte mare. Acest lucru însă se poate întâmpla atunci când nu există presiune pe numărul de schimburi, pentru că altfel se ia în calcul toată perioada zilei disponibilă pentru a putea desfășura activități didactice. Deci, da, am văzut în pandemie ce înseamnă faptul că aveam pauze la ore diferite sau ore de începere diferite și cred că această practică o putem prelua mai ales în municipiile mari, unde există deja un trafic și o aglomerație, în general, și pe mijloacele de transport foarte mare dimineața sau la orele de preluare ale elevilor.”, a spus Ligia Deca pentru o televiziune de știri.
Iulian Cristache, preşedinte la Asociaţia Federaţiilor de Părinţi, susține că o astfel de măsură ar putea avea avantaje și dezavantaje. Marea problemă ar putea să apară în familiile cu 2 sau 3 copii, pentru că în cazul unui orar decalat părinții nu s-ar mai putea împărți.
“Cred că este greu de întrunit consensul, pentru că cu certitudine, la nivelul unei unități de învățământ și în special acolo unde vorbim de mulți elevi și mulți părinți, nu cred că poți mulțumi pe toți, astfel încât să agreeze o astfel de măsură.
Eu cred că putem să facem o analiză pe plusurile și pe minusurile aferente, astfel încât să venim în sprijinul părinților și fiecare să decidă la nivelul unităților de învățământ.
Dacă ne uităm pe plusuri, cred că reducerea congestiei în trafic, în special la nivelul școlilor apropiate, ar fi un lucru benefic.
De asemenea, pentru părinții sau pentru familiile care au mai mulți copii, faptul că trebuie să duci doi sau trei copii la școală având program decalat ar fi și din acest punct de vedere un sprijin, pentru că ar fi imposibil să duci, de exemplu, trei copii în intervalul orar 07:00-08:00, nu ai cum.
La fel, chiar dacă nu pare prea important, un plus de 30 de minute pentru copiii din ciclul primar care pot dormi în plus ar fi de asemenea benefic, dacă unii dintre ei ar începe la 8:30-9:00.
Pe de altă parte, la minusuri cred că putem să ne uităm la modul în care unii părinți pot să-și coreleze programul de lucru cu cel al școlilor, pentru că unii s-ar putea să înceapă la 9:00, unii s-ar putea să înceapă la 8:00.
Și dacă un copil ar trebui dus la 8:30 pentru familia care începe lucrul la 8:00, ar fi practic imposibil, dacă vorbim de copii din ciclul primar, ceilalți din ciclul gimnazial se pot duce singuri la școală.
Pe de altă parte, la nivelul unităților de învățământ, un orar decalat ar însemna o resursă umană suplimentară, pentru că se decalează orarul și atunci ai nevoie de profesori în plus, ceea ce ar însemna o finanțare suplimentară la nivelul Ministerului Educației.
Și ultimul minus pe care eu l-am analizat ar fi în sensul în care un orar decalat spre întârziere ar însemna ca programul propriilor copii care merg la activități extrașcolare (meditații, înot și orice activități sportive) ar trebuie decalat, ceea ce nu s-ar putea cupla cu școala.
Măsura este binevenită, doar că trebuie luată de comun acord la nivelul fiecărei unități de învățământ, nu trebuie la nivelul inspectoratelor școlare.
Fiecare unitate de învățământ, în ședințele cu părinții și consiliile de administrație, poate decide această măsură”, a spus Iulian Cristache, preşedinte la Asociaţia Federaţiilor de Părinţi, miercuri, la o televiziune de știri.
Transport
București: cele 50 de tramvaie noi Astra Imperio au parcurs 1.8 milioane de km

Stelian Bujduveanu, viceprimarul municipiului București, a participat la o conferință de presă prin care s-a marcat punerea în circulație a tramvaiului cu numărul 50 din contractul cu Astra Arad. În total, noile tramvaie au parcurs 1.8 milioane de km.
„Am arătat că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă bucureștenii este cea legată de trafic și, de aceea, mare parte a activității noastre, a acestei administrații și a Consiliului General a fost dedicată transportului public. Ce mai bună soluție a fost aceea de a schimba flota STB.
Suntem la jumătatea acestui contract, am atins borna de 50 de tramvaie, iar până la finalul anului viitor bucureștenii vor vedea o îmbunătățire semnificativă în transportul în comun”, transmite Stelian Bujduveanu.
„Mă bucur că cetățenii folosesc tot mai mult transportul în comun, nu doar aceia care nu au mașini, ci și cei care au. Și aceștia au început să utilizeze transportul public tocmai pentru că văd o îmbunătățire.
Continuăm investițiile și prioritizăm transportul public”, adaugă liberalul.
- Monden4 săptămâni in urma
Drama unei actrite din Bucuresti care a trebuit sa plece din oras din cauza fostului soț, ofițer SRI, care o teroriza: Își lega copiii și le punea scotch pe gura!
- Bucuresti4 săptămâni in urma
Nicușor Dan face economii serioase: Primaria Capitalei desfiinteaza 5 institutii
- Bucuresti4 săptămâni in urma
Polițist condamnat la închisoare pentru că i-a spus unui cunoscut unde sunt radare pe Autostrada Soarelui
- Bani4 săptămâni in urma
Cum te fură hoții când scoți bani de la bancomat în București
- Bucuresti4 săptămâni in urma
Soferul drogat care a omorat o femeie in Popesti-Leordeni este pensionar special, fost sef la crimă organizată în București
- Bucuresti4 săptămâni in urma
Stima de sine, incluziune și democrație pentru liceenii din București
- Bucuresti4 săptămâni in urma
Decizie aberantă a ministrului Grindeanu: modernizarea Gării de Nord, lăsată pe mâna unei firme cu un singur angajat. Unde se duc 90 de milioane de euro
- Bucuresti3 săptămâni in urma
Veste buna pentru bucureșteni: Ultimul lot din Coridorul de Transport Pan-european nr. 4 intră, în cel mai scurt timp, la semnarea contractului