Sanatate
Locul din Bucuresti unde poluarea este cu 400% mai mare decat limita!
Stațiile Ministerului Mediului care măsoară poluarea aerului în București arată aproape zilnic depășiri pentru poluarea cu praf (PM10 și PM2,5) unde valorile maxim admise sunt depășite și de 2-3 ori. Datele sunt confirmate și de airly.ro, o rețea de monitorizare independentă. În ultimii ani nu am știut cu exactitate cât de poluat este aerul, deoarece rețeaua de monitorizare a Ministerului Mediului nu funcționa. Nici acum rețeaua nu funcționează pentru toți parametri. Chiar dacă România riscă sancțiuni drastice din partea Uniunii Europene, iar poluarea afectează dramatic sănătatea oamenilor, Primăria Capitalei nu a făcut mare lucru în ultimii 10 ani pentru combaterea fenomenului.
Abia în ultimul an s-au făcut câțiva pași mici în această direcție (achiziția de noi autobuze, benzi unice pentru tramvaie), însă insuficient, după cum arată realitatea.
În ceea ce privește intervalele orare, situația este și mai neagră. Potrivit airly.ro, miercuri seară, la ora 20.00, pe bd. Barbu Văcărescu, limita maximă de PM10 a fost depășită cu 348% iar cea de PM2,5 cu 476%. De asemenea, la toate cele 11 stații de măsurare din rețea arătau o calitatea slabă a aerului sau una foarte proastă. Practic doar noaptea aerul devine respirabil.
Măsurile sunt simple și au fost aplicate de toate orașele civilizate din Europa pentru reducerea poluării. Acestea se află și în Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) aprobat de Consiliul General al Municipiului București, în iunie 2018.Măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier:
- fluidizarea traficului prin creșterea vitezei medii de deplasare în oraș prin semaforizare inteligență și finalizarea proiectelor de infrastructură necesare (pasaje, străpungeri, supralărgiri, închidere inel median);
- Îmbunătățirea parcului auto al STB și cel privat: eliminarea autoturismelor vechi, stimularea achiziției de autoturisme noi, în special pe benzină/GPL/hibrid/electrice;
- Încurajarea folosirii transportului în comun și a altor mijloace de transport alternative – bicicletă, prin amenajarea de benzi unice și benzi pentru biciclete.
- Îmbunătățirea calității transportului în comun: RATB, METROREX prin dezvoltarea de noi linii și achiziționarea de autovehicule moderne.
- Limitarea accesului autoturismelor din alte județe în București (parcări park&ride, transport în comun bun la nivel regional)
- Descurajarea accesului/tranzitului în zona centrală: creșterea taxei de parcare, taxă de acces în centru;
- Crearea de zone de emisii reduse (Low emission zones), unde traficul auto este restricționat;
Pentru reducerea poluării mai este nevoie de creșterea eficienței programului de salubrizare a străzilor intens circulate (să se curățe praful de la rigolă), respectarea unor norme de salubrizare în domeniul construcțiilor (șantierele produc foarte mult praf), dar și de întreținerea și extinderea spațiilor verzi.
Din păcate, în ultimii 10 ani, Primăria Capitalei a făcut foarte puțin pentru reducerea poluării.
Perioada 2010-2016
În 2010, Consiliul General al Municipiului București a aprobat Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului care prevedea că instituțiile din București trebuia să aplice 43 de măsuri pentru reducerea poluării:
Printre acestea se numără:
- creșterea suprafeței de spațiu verde până la 26 mp/cap de locuitor până la sfârșitul anului 2013;
- interzicerea staționarii vehiculelor individuale pe prima bandă de circulație a străzilor principale și dedicarea acestor benzi transportului în comun și cicliștilor;
- amenajarea de piste pentru biciclete și încurajarea transportului alternativ;
- salubrizarea stradală prin mijloace de aspirare și spălare cu jet puternic de ape pe sub autovehicule în zonele unde prima bandă e ocupată de autovehicule staționate;
- modernizarea transportului public/ transport public integrat/ mijloace de transport cu expunere scăzută la blocaje în trafic – metrou tramvai/ implementarea sistemului inteligent de management al traficului;
- vehiculele mai mari de 5 tone pot circulă în centrul orașului doar cu taxa;
- realizarea oricărei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000 mp va fi condiționată de amenajarea și întreținerea corespunzătoare a unui spațiu verde cu suprafață de cel puțin 30% din suprafață totală a parcelei aferentă proiectului;
- replantarea aliniamentelor stradale de arbori acolo unde este cazul;
- amenajarea de parcări subterane/supraterane pentru folosirea multifuncțională a spațiului;
- creșterea tarifelor la parcare în zona centrală în special pentru traficul de tranzit;
- asigurarea unei lățimi minime a trotuarelor, care să nu fie afectată de mașinile parcate, astfel încât circulația pietonilor și bicicliștilor să se desfășoare în siguranță;
La alegerile din iunie 2016, situația era una dezastruoasă, fiind implementate foarte puține măsuri din cele enumerate: sistemul de managementul traficului nu era funcțional, la capitolul parcări subterane, s-a făcut doar parcarea de la Piața Universității, orașul avea doar 7k de benzi pentru biciclete, 7 km de benzi unice pentru transportul public, nu s-au cumpărat autobuze/troleibuze/tramvaie noi, aveam 23 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, tariful de parcare pe oră era de 1,5 lei, nu s-au mai amenajat spații verzi noi, copacii lipsă din aliniamentele stradale nu au fost înlocuiți, prima bandă era ocupată de mașinile parcate neregulamentar. Singurele lucruri făcute au fost spălarea bulevardelor cu jet, însă nu peste tot din cauza mașinilor parcate pe prima bandă, și accesul vehiculele mai mari de 5 tone cu taxă. S-au finalizat lucrările la pasajul Mihai Bravu, pasaj Piaţa Presei Libere. Lucrările la pasajele Piața Sudului, Ciurel și Nicolae Grigorescu nu au fost însă finalizate, șantierele fiind deschise foarte mulți ani, ceea ce a generat poluare cu praf.
Perioada 2016-2019
După venirea Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, s-au făcut câțiva pași pentru reducerea poluării, însă insuficient raportat la nevoi.
Măsurile luate până acum de Primăria Capitalei sunt:
- a fost reparat sistemul inteligent de managementul traficului;
- achiziția a 400 de autobuze Euro 6 Otokar care sunt în curs de livrare;
- s-au amenajat benzi unice pentru tramvaiele 21, 1, 10, insuficient însă la scara orașului;
- s-au finalizat lucrările la Pasajul de la Piața Sudului, un proiect esențial pentru fluidizarea traficului în zonă;
- s-au dat 30.000 de vouchere de 500 lei pentru achiziția de biciclete, însă în absența pistelor pentru biciclete măsura este discutabilă. Orașul are acum doar 10 km de piste pentru biciclete:
- Primăria a demarat în 2018 procedurile pentru realizarea a 4 (patru) trasee, însumând 48,25 km de piste de bicicliști. Valoarea totală a proiectului este de 44.499.000 lei, banii venind de la Ministerul Mediului. Primăria a demarat lucrările doar la primul traseu, Piața Victoriei- Bd. Aviatorilor- Bd. Beijing- stradă Nicolae Caranfil- Șos. Pipera- stradă Alexandru Șerbănescu- Bd. Aerogării- DN1- Piața Presei Libere- Șos. Kiseleff- Bd. Constantin Prezan, însă acestea nu au fost finalizate.
- tariful la parcare pentru zona centrală a crescut până la 10 lei/oră, însă măsura a fost aplicată prost, se permite în continuare parcarea pe trotuar și pe prima bandă, ceea ce nu a redus traficul în zona centrală;
- în 2018, până în luna septembrie, Poliția Locală a efectuat peste 500 de controale pe șantiere și au aplicat 391 de sancțiuni în valoare totală de peste 720.000 de lei;
- au început lucrările de lărgire a străzii Fabrică de Glucoză;
- municipalitatea mai are în plan achiziția a 100 de troleibuze, 100 de tramvaie și 130 de autobuze hibrid, însă licitațiile încă nu au fost lansate, dar au fost parcurși o parte din pașii birocratici;
- sunt în lucru studiile de fezabilitate pentru Pasajele Doamna Ghica, Andronache, trei proiecte esențiale pentru fluidizarea traficului;
- demararea unui program pentru acordarea a 5.000 de eco-vouchere cu o valoare nominală de 9.000 lei/eco-voucher în vederea achiziționării exclusive de autoturisme noi EURO 6, non-diesel, mijloace de locomoție noi ”prietenoase cu mediul”, non-diesel, hibride sau electrice, obiecte electrocasnice și electronice noi cu clasa energetică superioară, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat.
- proiectul pentru ridicarea mașinilor parcate neregulamentar pe carosabil este în dezbatere publică.
- s-a demarat procedura de expropriere pentru Parcul Verdi;
- s-au creat câteva linii de transport în comun pentru cei care locuiesc în Ilfov;
Citește aici tot raportul.
Citeste mai multe pe Hotnews.ro
Sanatate
Cele mai poluate locuri din Bucuresti in 2023
Poluarea aerului este una dintre principalele cauze care duc la afecțiuni pulmonare în cadrul cetățenilor, cei mai vulnerabili fiind copiii sau persoanele cu boli cronice. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea duce la peste 7 milioane de morți premature în fiecare an, informează Rador.
Bucureştiul este unul dintre cele mai unul dintre cele mai poluate orașe din Europa. Unul dintre factorii principali ce alimentează poluarea din capitala României este traficul auto (aproximativ 60%).
În cadrul proiectului „I’velo x Aerlive: Aer pentru bicicliști”, 10 stații I’velo din oraș București au fost monitorizate, în perioada august – noiembrie 2023, prin intermediul senzorilor Aerlive, informează Rador Radio România:
Ministerul Mediului: Bulevardul Libertății numărul 12, Sector 5,
Piața Alba Iulia: Bulevardul Unirii numărul 73,
Centrul Vechi: Strada Franceză numărul 62,
Piața Revoluției,
Kaufland: Strada Sergent Năstase Pamfil numărul 2,
Bulevardul Aviatorilor 72,
Piața Arcul de Triumf,
Sky Tower: Barbu Văcărescu numărul 260,
Piața Presei,
Piața Operei: Splaiul Independenței numărul 94.
Acestea sunt locații centrale ale orașului, intens circulate de mașini și de pietoni. Informațiile privind calitatea aerului colectate din aceste zone au fost relevante. În urma datelor colectate, s-a concluzionat că cel mai poluat loc din București este Centrul Vechi.
Sanatate
Sedinta de vineri a Consiliului General al Capitalei: Spitalele Bucurestiului vor fi digitalizate
Consiliul General al Municipiului București urmează să dezbată în şedinţa de vineri, 28 iulie, nouă proiecte de investiţii în infrastructura digitală a spitalelor, pentru care Primăria Capitalei va solicita finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, scrie Agerpres.
Viceprimarul Horia Tomescu a precizat că proiectele vizează achiziţii de componente hardware, precum şi integrarea spitalelor din subordinea municipalităţii într-un sistem, cu informaţii despre medicamentele administrate, materialele folosite, dar şi fişele pacienţilor.
Proiectele totalizează 50,5 milioane lei şi vizează nouă spitale din subordinea PMB:
– Spitalul Clinic de boli infecţioase şi tropicale “Victor Babeş” – proiectul “Modernizarea infrastructurii digitale” în cuantum de 5.934. 411 lei (inclusiv TVA), dintre care cheltuieli nerambursabile în valoare totala de 5. 877. 410 lei (inclusiv TVA), iar contribuţia proprie a unităţii sanitare – 57.001 lei;
– Spitalul Clinic “Dr. Ion Cantacuzino” – proiectul “Modernizarea reţelei de calculatoare, asigurarea cerinţelor de securitate necesare funcţionării corespunzătoare a aplicaţiilor clinice şi non clinice şi digitalizarea fluxurilor de documente”, în valoare de 6.468.434 lei, dintre care cheltuieli nerambursabile 5. 876. 234 lei (inclusiv TVA), iar contribuţia proprie a Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti – 592.200 lei;
– Spitalul Clinic Colentina – proiectul “Digitalizarea fluxurilor interne de documente şi a modalităţii de interacţiune cu terţii” în cuantum de 5.876.234 lei (inclusiv TVA) – cheltuieli nerambursabile;
– Spitalul Clinic Filantropia – proiectul “Digitalizarea activităţii” în cuantum de 5.901.186 lei (inclusiv TVA), dintre care cheltuieli nerambursabile 5.877.386 lei (inclusiv TVA), iar contribuţia proprie – 23.800 lei (inclusiv TVA);
– Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC Osteoarticular Foişor – proiectul “Implementarea unei platforme informatice integrate pentru creşterea adresabilităţii şi interoperabilităţii”, în valoare de 6.225.376 lei (inclusiv TVA), dintre care cheltuieli nerambursabile în valoare de 5.877.392 lei, iar contribuţia proprie – 347.984 lei;
– Spitalul Clinic de Copii “Doctor Victor Gomoiu” – proiectul “Îmbunătăţirea infrastructurii digitale”, în cuantum de 5.865.655 lei (inclusiv TVA) – cheltuieli nerambursabile;
– Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu” – proiectul “Creşterea nivelului de digitalizare”, în cuantum de 5.877.410 lei (inclusiv TVA) – cheltuieli nerambursabile;
– Spitalul Clinic “Sfânta Maria” – proiectul “Sistem integrat de guvernanţă a datelor”, în cuantum de 5.856.620 lei (inclusiv TVA);
– Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţelor pentru Tineri “Sf. Stelian” – proiectul “Îmbunătăţirea activităţii specifice medicale a spitalului prin implementarea unei platforme securizate de creştere a siguranţei pacientului şi a unei platforme pentru managementul fluxului de documente” în cuantum de 2.938.117 lei (inclusiv TVA) – cheltuieli nerambursabile.
Într-o postare pe Facebook, viceprimarul Capitalei Horia Tomescu arată că acesta este ultimul apel de proiecte pentru componenta “Sănătate” din PNRR.
El menţionează că municipalitatea a depus până în prezent patru proiecte de spitale noi cu o valoare de finanţare de 1,1 miliarde lei pentru componenta “Infrastructură spitalicească nouă”, dintre care a fost aprobat unul de 51 milioane lei.
Potrivit lui Tomescu, au mai fost depuse 11 proiecte cu o valoare de 196 milioane lei pentru componenta “Unităţi de asistenţă medicală ambulatorie”, fiind aprobate şase în valoare de 24 milioane lei.
Pentru componenta “Reducerea riscului de infecţii nosocomiale”, au fost depuse zece proiecte cu o valoare de 216 milioane lei, iar cinci în valoare de 46 milioane lei au fost aprobate.
Proiectele care nu au fost aprobate sunt trecute pe lista de rezervă.
Horia Tomescu completează că trei proiecte cu o valoare de 67 milioane lei pentru componenta “Secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi” se află în evaluare la ministerul de resort.
“Proiectele care nu au primit finanţare prin PNRR nu vor fi uitate la sertar, avem soluţii de finanţare din alte fonduri europene şi le vom face să devină realitate”, transmite viceprimarul Capitalei.
Sanatate
Viceprimarul Stelian Bujduveanu: Continuăm activitatea de vânzare a cabinetelor medicale din București
Stelian Bujduveanu, viceprimarul liberal al Capitalei, anunță continuarea activității care are ca scop vânzarea de cabinete medicale.
„Vor fi scoase la vânzare alte 4 cabinete medicale, situate în Policlinicile Vitan și Apusului (sectoarele 3 și 6 din București).
Toate detaliile referitoare la spațiile, procedurile și termenele de depunere a documentelor sunt publice și le găsiți aici.
Punem la lucru patrimoniul orașului, în interesul locuitorilor Capitalei”, transmite viceprimarul municipiului București.
- Stirile Zilei2 săptămâni in urma
Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 îi răspunde primarului Clotilde Armand, după începerea urmăririi penale
- Stirile Zilei2 săptămâni in urma
BAT vrea o lume fără fum! Investiție de 30 de milioane de lire sterline într-un Centru de Inovare din Southampton
- Banio săptămână in urma
BAT construiește o companie a viitorului, in care sustenabilitatea are un rol principal!
- Timp libero săptămână in urma
Avertizări meteo de vreme rea in Bucuresti
- Culturao săptămână in urma
Bucură-te de Zilele Teatrului la Țăndărică
- Sectorul 123 de ore in urma
Surpriză majoră la Sectorul 1! Andrei Florin-Mircea de la Alternativa Dreaptă are 21% în sondaje
- Bucuresti23 de ore in urma
Vine vara bine-mi pare! Locurile de joacă din Sectorul 1 se închid! Clotilde Armand nu își asumă…
- Bani23 de ore in urma
Guvernul iar face manevre pe spatele contribuabililor la buget! Marii producători din industria tutunului, susțin taxarea echitabilă a tuturor produselor cu nicotină!