Undeva în centrul Bucureștiului, la o aruncăură de băț de Aviatorilor, dai cu ochii de o altă lume. În spatele zidurilor Universității de Agronomie din București se află câte o plantă din fiecare colț al lumii. De la livezile cu meri din jurul Prahovei, până la cele ma fine soirui de viță de vie din Vrancea, ba chiar și ceva mai mult, cum ar fi o minicultură de kiwi venită tocmai din Grecia sau un Arbore de Cauciuc exotic,  toate aceste lucruri pot fi găsite aici.
Plimbându-ne prin grădinile înflorite ale campusului, împreună cu Răzvan Teodorescu, prorectorul Universității de Agronomie din București, am putut sesiza eforturile și grija cu care profesorii de aici pregătesc generații noi de agricultori. Aici am descoperit un întreg sistem de perfecționare, de la facultate ca instituție, la profesori și studenți, toate aceste părți se bucură de roadele muncii lor și toată lumea are de câștigat.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Edițiadedimineață.ro, Răzvan Teodorescu a mărturisit care sunt principalele activități ale Universității Agronomice, dar ne-a arătat și unul dintre cele mai mari loturi de pământ cultivate ale campusului, în care studenții pot examina condițiile de creștere ale pomilor fructiferi.

„În principiu am cuprins aici toate speciile favorabile pentru România: caiși, piersici, pruni, meri, peri, astfel încât să le studiem, studenții să poată să vadă ce înseamnă fiecare specie în parte, ce cerințe are. Aflânu-ne la 100-200 de metri de facultate ei pot veni în câmpul experimental să facă toate aplicațiile practice aici”, a explicat profesorul. 

Răzvan Teodorescu a mai precizat și faptul că întotdeauna mănâncă cu mai multă plăcere un fruct produs în România și că „ar trebui ca toată lumea să facă acest lucru”. Întrebat dacă se poate spune că produsele românești sunt și mai calitative, acesta a răspuns: „Da! Se poate afirma și acest lucru. Acum depinde de la fermier la fermier, de responsabilitatea fiecăruia”.

Statisticile ne spun că…

România a depășit în ultimii ani exportul și producția agricolă, redevenind unul dintre liderii în agricultură pe plan european. Producția de porumb a României a depășit-o pe cea a Franței, anul trecut, țara noastră reușind să recolteze  între 14,5 şi 15 milioane tone de porumb, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât a adunat Franța, liderul european din anul 2016.
Conform datelor statistice, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, România ocupa în 2017 primul loc la floarea soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie. Citește mai multe aici. 
Nici la capitolul alimentelor bio nu stăm rău, piata produselor bio aratând o creștere de 30% a vânzărilor în România anului trecut. Chiar dacă acest sector este încă într-un stadiu incipient în țara noastră, experții de pe piață preconizează că aceste creșteri din ultimii doi ani (de 30%) vor continua pe aceași linie până în anul 2020.

Fructe kiwi, marcă românească și o fabuloasa grădină botanică

La dezvoltarea acestui segment contribuie și Universitatea Agronomică din București, care dorește să comercializeze o parte din producțiile proprii de fructe proaspete, însă într-o manieră proprie și creativă.
Cine are îndrăzneala de a visa că într-o zi fructele kiwi vor fi la fel de răspândite în România ca și în țările cu climat mediteranean? Ei bine, acest vis este pe cale de a se îndeplini, întrucât studenții și profesorii din campus au dezvoltat o nouă specie de kiwi, adaptată condițiilor climatice de la noi din țară.
Profesorul Răzvan Teodorescu mai precizează și că această inițiativă poate avea un dublu rol, pe lângă cultivarea fructelor, pomii pot ajuta și la refolosirea zonelor deșertificate din  țară, zone care nu mai dau randament și care pot fi folosite în acest scop.

 „Intenția este pe de-o parte pentru zonele deșertificate din România, să putem să dezvoltăm această cultură, iar acolo unde nu mai merge plantată altă specie să începem ușor, ușor cu kiwi” , a explicat profesorul.

Această nouă specie de kiwi a fost realizată în Centrul de Cercetare al Universității de Agronomie din București – o ramură a campusului care a fost construită cu bani europeni și care este menită să îi ajute pe studenții agronomiști să înțeleagă mult mai bine care sunt condițiile de creștere ale plantelor și de ce nu, chiar să creeze altele noi. Acest centru are în dotarea sa 13 laboratoare în care sunt studiate de la A la Z toate plantele care vin de pe câmp.
Cuoascuta Grădină Botanică din București, care atrage numai la începutul primăverii mii de vizitatori, are de acum un nou competitor. Universitatea de Agronomie din București se poate lăuda și cu o seră de plante complet automatizată. Este plină de specii de plante tropicale și mediteranenee, iar atmosfera te trimite direct în safari, de îndată de pășeti în interior. Arborele de cafea, de cauciuc, streliția, papaia, toate aceste plante reprezintă în principiu colaborările profesorilor de la Universitatea de Agronomie din București cu omologii lor de pretutindei, iar acestea nu au fost deloc puține.

Casa departe de casă pentru 12 mii de studenți

La o analiză mai amănunțită, Universitatea de Agronomie din București se aseamănă perfect cu un campus american. Într-o singură curte de dimensiuni imense sunt alăturate opt facultăți cu profiluri diferite, de la botanică, medicină veterinară, horticultură, ingineria mediului, până la management și dezvoltare rurală. În plus, campusul este casă a peste 12 mii de studenți, care stau în cele 10 cămine din apropierea facultăților.
Cu toate astea, ce este cel mai interesant este faptul că Universitatea s-a transformat treptat într-o microsocietate, ce are nu numai o personalitate proprie, dar și studenți care se pot simți în largul lor.
Mai mult decât atât, în afară de dezvoltarea sistemului agricol și toate aspectele care țin de această zonă a cercetării, profesorul Răzvan Teodorescu vede și necesitatea adaptării instituției la nevoile și așteptările studenților.

„În Grădina Botanică a Facultăților de Științe Botanice și Medicină Veterinară, aici se desfășoară aplicațiile practice pentru recunoașterea speciilor dendrologice a arborilor sau arbuștilor. Parcul Dendrologic este creat astfel încât cei 12 mii de studenți ai universității noastre să se poată bucura de momentele pe care le petrec aici”, a menționat acesta.

În plus, profesorul Răzvan Teodorescu îi încurajează pe studenți să își dezvolte capacitățile într-un mediu propice și nu refuză niciodată implicarea acestora în diferite proiecte. Plimbându-te pe aleile Universității de Agronomie din inima Capitalei vei da și de un lac plin de pești – un proiect realizat de către studenți și profesorii acestora.

„Câțiva studenți de la Facultatea de Inginerie și Gestiunea Producțiiloe Animaliere au avut grijă să pună acolo și câtiva peștișori. Ne-a interesat să avem un loc, o gărdină, un parc, în care să-ți fie drag să vii. Totul să se desfășoare în cât mai mare legătură cu natura”, a mai precizat acesta.

Viitorul sună bine întotdeauna bine pentru studenții agronomiști, deoarece campusul lor este dotat și cu un centru de Consiliere și Orientare în Carieră, iar în timpul liber pot practica diferite sporturi pe unul dintre terenurile destinate activităților în aer liber sau pot organiza meciuri de fotbal sau baschet în sala de sport.

„Aici este și casă pentru că avem și cămine, este și bucătărie pentru că avem și terasă și cantină, este și bibliotecă într-adevăr, are și parc unde se poate plimba, unde se poate juca, are și sală de sport unde poate de asemenea să își practice sporturile pe care le dorește. Ne-am îngrijit în mod special ca studentul nostru să aibă toate condițiile și de învățat și de aplicat cunoștințele, cât și de a se simți bine în momentele în care vrea să se relaxeze”, a mai conchis profesorul Răzvan Teodorescu, prodecanul Universității de Agronomie din București.

Urmăriți un material video pe Edițiadedimineață.ro.