Primăria Capitalei a organizat miercuri prima dezbatere publică pe proiectul trenului metropolitan, promis de Nicușor Dan în campania electorală, ce ar urma să circule pe centura feroviară a orașului. Deocamdată se lucrează la studiul de prefezabilitate care va stabili în linii mari pe unde va circula acesta, unde va opri, ce investiții trebuie făcute și sursele de finanțare, fiind împuternicită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov să se ocupe de proiect. A fost făcută și o fazare, prima etapă, care presupune introducerea trenului pe rețeaua existentă, ar urma să fie gata până în 2026. Costurile aferente, pentru faza I, sunt estimate la circa 600 de milioane de euro, din care 400 de milioane pentru achiziția unor trenuri noi. Banii ar urma să vină din fonduri europene.

”Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă un metrou, practic, care circulă la suprafaţă, cu toate avantajele pe care le are metroul, cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă. Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti, poţi să îţi laşi maşina la un parc&ride, te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la Afi Cotroceni. Asta înseamnă, evident, o scurtare a timpilor pentru fiecare dintre noi şi înseamnă implicit o reducere a poluarii aerului. Pe scurt, ăsta este trenul metropolitan, un proiect extrem de ambiţios, dar care, cum am spus, încearcă să rezolve problema de structură şi nu chestiuni punctuale. O să îl invit pe domnul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov”, a declarat Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, la dezbaterea publică organizată de municipalitate.

Primarul spune că proiectul va rezolva o parte din problema traficului din București și va aduce o dezvoltare sănătoasă.
”Bucureştiul şi Ilfovul au nevoie de dezvoltare. Din păcate, dezvoltarea, aşa cum am avut-o până acum, a avut două probleme mari, cel puţin. Una a fost o dezvoltare necontrolată, în care a dictat privatul, cu interesele lui, bineînțeles, legitime de cele mai multe ori, dar necoordonate de o autoritate publică. Şi asta a făcut ca în dezvoltarea asta pe Bucureşti – Ilfov să avem o concentrare pe utilităţile existente şi o sufocare a utilităţilor existente. Şi vedem asta în traficul de zilele astea, din Bucureşti şi Ilfov. Şi, pe de altă parte, tot ce s-a încercat să se facă pe infrastructură au fost eforturi punctuale, care nu au fost coordonate: mai punem un pod aici, mai punem un pod aici. Nu s-a încercat să se rezolve niciodată problema de ansamblu. Tocmai de aceea, proiectul pe care îl prezentăm azi, trenul metropolitan, este un proiect care încearcă să rezolve, şi sunt sigur că va reuşi, o problemă de ansamblu. Şi o să vedeţi săptămânile următoare, când o să prezentăm proiectul rutier, care este complementar acestuia, si care, de asemenea, va rezolva o problemă de ansamblu pentru regiunea Bucureşti – Ilfov”, a explicat primarul Capitalei.

Ştefan Rădulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, a declarat că pentru realizarea proiectului a fost mandatată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov.

”Astăzi asistăm la startul acestui proiect. Împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, toate primăriile din Ilfov, alături de Consiliul Judeţean Ilfov, am împuternicit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov să realizeze acest proiect, să realizeze documentaţii, studii de fezabilitate şi absolut toate documentele necesare pentru obţinerea unei finanţări europene. Suntem conştienţi că acest proiect se poate finanţa din fonduri europene, ne dorim o regiune Bucureşti – Ilfov la nivel european. (…) Aşa cum a spus şi domnul primar, pentru noi este o prioritate deblocarea traficului din regiunea Bucureşti – Ilfov. Trăim zi de zi această problemă: aglomeraţia, lipsa spaţiilor de parcare, lipsa spaţiilor unde ne putem lăsa bicicletele, ca să putem să venim în Bucureşti într-un mod facil, în siguranţă şi în condiţii europene”, a declarat Ștefan Rădulescu.

Ce s-a făcut până acum? ADITPBI lucrează la studiul de prefezabilitate, a declarat Ştefan Roşanu, persoana tehnică pe acest proiect din partea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov.

„Într-o primă etapă se poate valorifica sustenabil calea ferată de centură a Bucureștiului între Jilava – Măgurele – Domnești – Chiajna – Chitila – Băneasa – Pantelimon ce face parte din cele două coridoare ce vor fi reabilitate. Linia de cale ferată poate fi o bună alternativă pentru transportul urban în zonele periferice. Linia de cale ferată poate descongestiona traficul de călători de tranzit din București. Introducerea unor automotoare electrice cu frânare și accelerare rapide, cu orar cadențat și armonizat cu cel al altor mijloace de transport public va conduce la reducerea semnificativă a impactului asupra mediului din oraș. Calea ferată va facilita circulația locuitorilor noilor cartiere rezidențiale dezvoltate la periferia Capitalei”, a explicat acesta.