Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, consideră PSD „un continuator al statului comunist care nu acceptă ca altcineva să aibă o opinie” şi susţine că există „înţelepciunea” astfel încât să fie construite „înţelegeri politice” pentru ca anul 2024 să fie „fără PSD”.

„De 30 de ani singura temă pe care noi o avem e să fie sau să nu fie PSD. Ne învârtim în jurul acestei probleme. Ce este PSD? Este un continuator al statului comunist care nu acceptă ca altcineva să aibă o opinie, care ar vrea să controleze mediul de afaceri, care ar vrea să controleze ONG-urile, care trăieşte într-un mod de comunicare în care una scriem şi una decidem noi în spate dintr-o mimare a statului democratic în care deciziile se iau în altă parte decât în locurile, în administraţia în care are trebui să fie luate şi care a făcut ca 5 milioane de oameni să prefere să trăiască în afara României şi foarte mulţi dintre ei nu pentru că nu ar fi avut mijloacele materiale să trăiască în România, ci pentru că pur şi simplu nu au mai suportat nedreptatea pentru ei şi pentru copiii lor”, a declarat, sâmbătă, Nicuşor Dan, în cadrul evenimentului „Renew Europe” despre viitorul României europene, organizat de REPER.

Potrivit edilului Capitalei, este necesară o alternativă la PSD în perspectiva alegerilor din 2024.
„Acesta fiind momentul în care ne aflăm, cu acelaşi partid, PSD, care conduce şi vrea să conducă în continuare Ronia, cred că este obligaţia fiecăruia dintre noi de a colabora şi a găsi o alternativă pentru ca în rândurile de alegeri care vor veni (…) să nu mai avem PSD la putere după 2024”, a spus Nicuşor Dan.

Acesta a punctat că au existat „greşeli” în 2016, dar a amintit şi de momentul 2020 când politicienii „au dovedit maturitate” venind cu candidaţi unici împotriva PSD la Bucureşti.

„Fiecare dintre noi am făcut greşeli. De exemplu, în 2016 avem o responsabilitate pentru faptul că am avut Firea primar la Bucureşti, Dragnea – prim-ministru, chiar dacă nu a fost prim-ministru. Am avut în 2020 la Bucureşti o experienţă în care politicienii au dovedit maturitate când au reuşit (…) să vină cu candidaţi unici împotriva PSD la primăriile din Bucureşti. Avem energia, avem determinarea şi cred că avem înţelepciunea să construim acele înţelegeri politice pentru ca 2024 să fie fără PSD”, a conchis Nicuşor Dan.

„Una din problemele mari pe care România o are acum este calitatea clasei politice . (…) Din păcate, în ultimii ani, vedem un mare potenţial de muncă, creator al românilor, faptul că am ajuns să avem PIB-ul pe cap de locuitor mai mare decât al Ungariei, ăsta e un succes al românilor în ansamblul lor, dar nu avem voinţa lor de a intra în politică, de a intra în administraţie şi de a schimba de acolo lucrurile, ce contează, de fapt. De ce nu intră oamenii în politică? Pentru că, aşa cum spunea Dacian Cioloş, este o fractură între noi şi ei, ni se pare că e o altă lume, cu alte reguli, în care nu avem acces şi pentru că în partidele politice mecanismul de selecţie nu este cel mai fericit”, a afirmat Nicuşor Dan în discursul ţinut sâmbătă în faţa membrilor formaţiunii fondate de Dacian Cioloş.

Primarul general al Capitalei a mai spus că „o chestiune foarte importantă” în politică o reprezintă formarea de majorităţi.

„Politica este despre majorităţi şi ca să ai o majoritate e dificil. Ca să ai o majoritate trebuie să îţi doreşti 100% dar să ştii că vei obţine 30%, dar e mai bine 30% decât 0%. Trebuie să reuşeşti să ai un dialog, trebuie să reuşeşti să treci peste lucruri care la un moment dat ţi se par foarte importante, dar să ai conştiinţa că, prin ceea ce faci, duci lucrurile înainte. Am o experienţă de trei ani în sensul ăsta, nu e uşor, dar vă spun că sunt cu conştiinţa foarte clară că am făcut acele lucruri care trebuiau, chiar dacă am renunţat la nişte lucruri la care ţineam, pentru că mi-am dat seama că ele nu pot fi atinse în momentul acesta”, a mai afirmat Nicuşor Dan.

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, dă vina pe fostul premier, Florin Cîțu, în scandalul achiziției de vaccinuri anti-Covid din timpul pandemiei.

Într-o postare pe Facebook, Voiculescu spune că există înregistrări ale ședințelor de guvern care arată că premierul de la acea vreme și-a asumat deciziile privind cumpărarea vaccinurilor. El spune că tocmai pentru faptul că nu a fost de acord cu toate deciziile a fost dat afară din Guvern.  Deși susține că nu a fost de acord cu toate deciziile luate de Florin Cîțu în pandemie, Voiculescu spune despre cantitatea de doze achiziționate că „a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării”.

„Pe 21 septembrie 2021 spuneam că o anchetă privind achiziția de vaccinuri în România este binevenită. În primul rând pentru că un moment critic pentru România și sănătatea publică a fost transformat într-un spectacol de atacuri politice în ultimii doi de ani de PSD. Reamintesc că vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu. Alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii.

Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea „specialilor”, centrele secrete pentru „speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării.

Sunt desigur semne de întrebare, cum o decizie executivă unde nu cunosc să existe vreo urmă sau vreun element de corupție și care nici măcar nu îmi aparține, face înainte de o campanie electorală subiectul unei acțiuni penale. Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”, este mesajul scris de Voiculescu pe Facebook. 

DNA cere ridicarea imunității pentru premierul din pandemie, dar și pentru foștii miniștri. Este vorba despre o mega anchetă într-un dosar cu un prejudiciu de 1 miliard de euro. În dosar s-au cerut de la Guvernul României documente, chiar documente clasificate din şedinţele de guvern.

Tunul dat de băieții deștepți în pandemie iese la iveală. Vizați sunt doi foști miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, dar și fostul premier din acea perioadă – Florin Cîțu, actual senator.

Precizăm că miniștrii și foștii miniștri nu pot fi urmăriți penal fără cerere din partea Camerei pentru cei care sunt parlamentari, ori a Președintelui țării pentru cei care nu sunt parlamentari (art. 109 alin. 2 Constituție), iar ulterior nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată  fără încuviințarea Camerei din care fac parte (art 13 alin. 3 Legea 115/1999); odată trimis în judecată, ministrul este automat suspendat din funcție, potrivit legii.

Ioana Mihăilă este cercetată pentru infracţiune de abuz în serviciu, Vlad Voiculescu – două infracţiuni de abuz în serviciu, iar Florin Cîțu – complicitate la abuz în serviciu.

„În conformitate cu prevederile constituționale și legale, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de trei persoane, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoanele respective are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

În prezenta cauză, în contextul menționat mai sus, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer ¬și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.

Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.

La solicitările transmise au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și dosarul de urmărire penală, în copie, compus din 27 de volume.
Prezentele demersuri în vederea efectuării urmăririi penale intră sub incidența prevederilor art. 2941 și art. 305 alin. (4) din C.pr.pen., cu referire la procedura reglementată în Legea nr. 115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială.

Persoanele față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. (1) din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”, a transmis DNA.