Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a facut un test si a introdus o banda unica pentru RATB pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti. Numai ca efectul a fost unul devastator, caci zona a paralizat pur si simplu, luni dimineata, din cauza supraaglomerarii in trafic.

Drept consecinta, edilul a amanat proiectul pana la vacanta de vara a elevilor. Asa ca pana atunci, poate ar fi util sa ne uitam la ce au facut altii in orasele lor, ca sa nu mai circule bara la bara.
Ride-sharing si car pooling
Pentru multi, atunci cand vine vorba de ride-sharing, Uber le rasare automat in minte. Serviciul e prezent deja in patru orase din tara noastra (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Brasov), asa ca nu e de mirare ca a speriat taximetristii, care cer scoaterea lui si a celor similare in afara legii. In replica, firma americana vrea ca ride-sharingul sa fie reglementat, insa fara sa se faca abuzuri.
Dupa lansarea din Capitala, reprezentantii Uber au transmis ca „spera sa puna bazele unei platforme eficiente de ride-sharing in Bucuresti si sa imbunatateasca eficienta masinilor din oras, in conditiile in care acelasi numar de drumuri zilnice ar putea fi realizat cu mai putine masini”.
Cu toate acestea, poti imparti un Uber doar cu prietenii si familia, nu si cu necunoscutii care merg pe acelasi traseu ca tine sau pe unul aproximativ. Aceasta varianta ar fi mult mai eficienta pentru reducerea numarului de masini in oras. Compania ofera un astfel de serviciu, numit UberPOOL, in pietele mai dezvoltate, dar si-a propus sa il lanseze in curand si in Bucuresti.
Principalul rival al Uber in Bucuresti este Taxify, care functioneaza pe acelasi principiu, iar pe distante lungi romanii au la dispozitie platforme precum blablacar, care permite soferului sa imparta calatorile si costurile aferente cu pasageri pe care ii „culege” de pe drum.
In alte tari functioneaza alte variante de ride-sharing care au succes. De exemplu, in Teheran exista un astfel de sistem pentru taxiuri, care presupune ca taximetristul ia mai multi pasageri de pe o ruta, la cerere. The Guardian arata ca proiectul e eficient si ca, odata ce te obisnuiesti cu ideea, vei vedea cat de important este pentru decongestionarea traficului.
Taxa pentru intrarea in centru sau amenzi mai mari
Administratia unor orase a introdus o taxa de acces in zonele centrale, in speranta eliberarii soselelor si reducerii poluarii. Potrivit NewsTalk.com, in Londra, soferii sunt nevoiti sa plateasca un bir de 11,5 lire sterline/zi daca vor sa conduca in „buricul” orasului, intre 7:00 si 18:00, de luni pana vineri.
Similar, cei care circula cu automobilul in zona centrala din Stockholm trebuie sa achite un tarif de acces, care variaza si poate ajunge la 3,24 euro in timpul orelor de varf.
Proiectele au avut mai mult sau mai putin succes. Evident ca o astfel de taxa duce la imputinarea numarului de masini din zona centrala, insa e posibil ca varful de traficul sa se mute spre periferie.
Totusi, pe termen lung, lumea s-ar putea adapta si va alege variante alternative de transport mai prietenoase cu mediul (trolee sau biciclete) si ar putea ajunge sa isi cumpere chiar masini electrice sau hibride.
Pe de alta parte, administratia din orasul vietnamez Ho Chi Minh a propus pentru decongestionarea traficului o crestere a amenzilor pentru neregulile de pe sosele (parcari si stationari neregulamentare, folosirea incorecta a benzii destinate tramvaiului etc.), informeaza Vietnam News.
Tehnologia, bate-o vina!
Unele orase din lume au implementat sisteme inteligente care ajuta la eliberarea rapida a intersectiilor.
De exemplu, olandezii din ‘s-Hertogenbosch au parte de semafoare extrem de inteligente.
Sistemul functioneaza pe baza unor senzori care identifica instantaneu numarul si tipul participantilor la trafic dintr-o anumita intersectie si schimba culoarea semaforului in asa fel incat nimeni sa nu piarda prea mult timp stand, informeaza Car Scoops.
Astfel, sa zicem ca un singur biciclist se apropie de intersectie – atunci senzorii vor schimba automat culoarea rosie cu cea verde, daca traficul permite acest lucru. Semaforul va permite trecerea timp de 4 secunde pentru un singur biciclist, dar daca din urma vin si altii, atunci timpul va fi suplimentat cu alte cateva secunde.
De asemenea, se contorizeaza si viteza de circulatie. Astfel, daca respectivul participant la trafic merge repede, atunci culoarea verde dureaza doar 3,2 secunde, iar restul de 0,8 este alocat pietonilor, de exemplu.
O abordare integrata
Sa ramanem in Olanda. Orasul Amsterdam a investit in crearea unei retele de platforme bazate pe sharing economy (economia bazata pe bunuri pe care utilizatorii le impart unii cu altii).
Spre exemplu, o aplicatie numita ParkFlyRent inchiriaza masinile pe care cei ce pleaca cu avionul in vacanta le lasa in parcarea aeroportului Schiphol. Astfel, in loc sa stea nefolosite cateva saptamani, aceste automobile sunt folosite de cei care au nevoie de o deplasare temporara prin oras. Mai mult, proprietarul primeste o parte din veniturile obtinute din inchiriere.
Abel face legatura intre soferii si pasagerii care merg in aceeasi directie. De asemenea, aplicatia SnappCar permite utilizatorilor sa isi inchirieze automobilele atunci cand nu le folosesc, monetizand astfel mijloacele de transport care sunt nefolosite 90% din zi. De asemenea, o alta aplicatie numita MyWheels permite utilizatorilor sa inchirieze o masina din vecinatate. Iar lista nu se opreste la masini, ci si la alte servicii si bunuri, precum mancare sau spatii de depozitare.