Nicolae Bogdan Codruţ Stănescu, despre care Jurna­lul Naţional dezvăluia anul trecut că încasa 12 lefuri de la stat, a dat un pas înapoi doar pentru a face, de fapt, câţiva în faţă. Aşa a ajuns funcţionarul-minune să poată fi conto­rizat acum cu 14 funcţii publice, devenind, fără dubii, cel mai feroce bugetar din România. Personalitatea enciclope­dică a lui Stănescu a fost una cât se poate de precoce, din moment ce, la 23 de ani, pe când era încă student la Petrol şi Gaze, se angajase deja ca jurist la Vama Galaţi.
În august 2016, la câteva zile după ce devenea de notorietate faptul că era plătit în 12 funcţii la stat, Bogdan Stănescu îşi înceta mandatul de director general al Direcţiei Generale Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie (DGPAPSE), unde a fost detaşat din partea Băncii Naţionale a României (BNR). În paralel, Corpul de Control al Ministerului Energiei sesiza Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la incompatibilitatea în care se afla Stănescu: şef la DGPAPSE, admi­nistrator special la Oltchim (soci­etatea de stat în insolvenţă), dar şi administrator la Oil Terminal (creditoare a Oltchim). Un prim semn de normalitate la acea dată avea însă să se transforme într-o monstruozitate fără precedent.
 
Prea ocupat la stat? Nici vorbă!
Funcţionarul exploatat cu sălbăticie să muncească zile sau săptămâni pe zi – cât i-ar trebui unui om normal pentru a face faţă atâtor funcţii – se dovedeşte un supraom. Aşa se face că, pe lângă joburile la stat, Bogdan Stănescu mai este membru fondator al Asociaţiei Institutul Internaţional de Mediere, al Asocia­ţiei Institutul Inter­naţional de Mediere INM, dar şi al Aso-ciaţiei Bucharest Business and Invest Forum, precum şi membru în Asociaţia FINBAN Bucureşti, Asociaţia Română a Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar Bancar Bucureşti, Asociaţia Europeană de Drept Financiar Bancar şi Asociaţia EMNI Viena. Mai vreţi? El, da. Acelaşi Bogdan Stănescu face parte din Consiliul de Mediere România şi a înfiinţat Societatea Civilă Profesională de Mediatori „Botez, Stănescu, Hugel”, deţine un birou indi-vidual de mediator în Galaţi şi a fost membru al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.
Student la gaze, jurist în vamă
Bogdan Stănescu promitea încă din fragedă pruncie că va fi om mare. În 1997, pe când avea 23 de ani şi era încă student la Facultatea de Tehnică de Proce­sare a Petrolului şi Petrochimie, din cadrul Universităţii „Petrol şi Gaze”, a fost angajat pe postul de consilier juridic la Direcţia Regională a Vămilor Galaţi. Între ’93 şi ’97 a terminat Dreptul la Universitatea Hyperion. În 2001, vameşul-petrolist Stănescu devine doctor în drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, după ce, cu un an mai devreme, lua masterul în aceeaşi specialitate, la aceeaşi universitate. În peri­oada 2006-2008, vameşul doctor în drept petrolist mai adună trei mastere (Medierea conflictelor în drept – la „Titu Maiorescu”, Spaţiul Public European – la SNSPA şi Securitate şi Apărare Naţională – la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”). Iar ascensiunea continuă până în zilele noastre, dar am preferat să ne oprim la instituţia de învăţă­mânt a SRI, pentru a putea citi mai bine printre rânduri.
El în servicii, soţia în Justiţie
După articolul de anul trecut din „Jurnalul Naţional”, Răzvan Orăşanu, fostul şef al cancelariei premierului şi fost preşedinte al AVAS, oferea una dintre explica­ţiile cele mai plauzibile ale carierei absolut halucinante urmate de Bogdan Stănescu. Potrivit lui Orăşanu, Stănescu este susţinut de servicii, motiv pentru care a şi fost plasat în structurile de conducere ale celor mai importante companii din România, aducându-i-se la cunoştinţă fostului şef AVAS „să-l lase în pace”. Culmea e că Stănescu şi Orăşanu sunt şi acum colegi de partid, funcţionarul-mi­nune fiind membru în Biroul Politic Teritorial al PNL Sectorul 5. De altfel, relaţia cu PNL este mai veche, Bogdan Stănescu fiind coleg cu Alina Gorghiu, fosta preşedintă a liberalilor, în societatea acesteia de avocatură. Nu doar Bogdan Stănescu se bucură de funcţii-cheie. Soţia lui, Cătălina Stănescu, activează în conducerea Ministerului Justiţiei încă din 2008, unde este în prezent şefa Serviciului Comunicare. În paranteză fie spus, serviciul care a intermediat comunicarea catastrofală ce a stat la baza uriaşului scandal cu OUG 13, soldată cu demisia ministrului Florin Iordache.
O analiză comparativă a declaraţiilor sale de avere, cu cele ale soţiei, Cătălina Stănescu, de asemenea bugetară, dar şi cu alte surse oficiale de informare, duce la concluzia că funcţionarul bate toate recordurile cu putinţă.

519.774 lei este venitul net anual al lui Bogdan Stănescu şi al soţiei sale. Aici nu intră salariul de la BNR, dat la secret.

Citeste mai multe pe Jurna­lul Naţional