Primarul Nicușor Dan propune majorarea prețului gigacaloriei la 330 lei pentru populație, începând cu 1 aprilie 2022, potrivit unui proiect ce urmează a fi pus pe ordinea de zi suplimentară a ședinței Consiliului General de miercuri. În prezent, populația plătește 143 lei/gigacalorie.

”În Municipiul București prețul local de facturare către populație a energiei termice este neschimbat din data de 01 august 2011, când a fost aprobat prin HCGMB nr. 141/27. 07. 2011 la nivelul de 137 lei/Gcal, exclusiv TVA. În tot acest interval Municipalitatea a depus eforturi pentru suportarea diferenței de preț pentru energia termică furnizată populației având totodată și obligația legală de a asigura continuitatea prestării serviciului public de alimentare cu energie termică, precum și calitatea, siguranța și accesibilitatea lui”, se arată în raportul de specialitate aferent proiectului de hotărâre.

Râmâne de văzut dacă propunerea va fi aprobată de majoritatea din Consiliul General.

Consiliul General nu a aprobat majorarea prețului la gigacalorie deși mai sunt câteva zile și se încheie sezonul de încălzire. Prețul de producere a gigacaloriei a fost majorat la finalul lunii octombrie, iar cel de transport și distribuție pe 18 ianuarie, majorarea fiind de 86% față de sezonul trecut de încălzire. Astfel, prețul gigacaloriei a ajuns la 860 lei, dar bucureștenii au plătit 143 lei. Cetățenii nu pot plăti retroactiv, diferența urmând să fie plătită de Primărie, prin subvenție.

În aceste condiții, necesarul de subvenție pentru a acoperi diferența dintre prețul real și cel plătit de populație ar fi undeva la peste 2,1 miliarde de lei. Subvenția aprobată prin bugetul pe 2022 este însă de circa 1 miliard, iar primarul Nicușor încă speră să primească de la Guvern un ajutor de aproape 1 miliard pentru a acoperi diferența.

Primarul Nicușor Dan a propus în urmă cu două luni ca populația să plătească 280 de lei, dar propunerea nu a fost agreată la nivelul Consiliului General.

Doar puțin peste 10% din rețeaua de termoficare din București este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale – undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Primarul Nicușor Dan spunea că iarna care tocmai a trecut va fi „un pic mai bine” ca iarna trecută, însă mii de blocuri au rămas frecvent fără apă caldă și căldură.

Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei FNirea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie2021, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei – și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei – 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
rețelele termice primare – 987,34 km;
puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
rețele termice secundare – 2.964,64 km.
Peste 500.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

– din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;

– din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

2016: 800.000 l/h
2019: 1.200.000 l/h
2020: 2.200.000 l/h