Anul trecut, pe 4 decembrie, consilierii municipali, reuniți în ședința de îndată a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) , la chemarea Primarului General Gabriela Firea, dădeau undă verde biletului unic RATB – Metrorex.
Motivând urgența care dusese la convocarea ședinței de îndată a CGMB, Edilul Șef le explica, atunci, consilierilor municipali că este vorba despre nevoia stringentă de a face, peste numai câteva zile, pe 10 decembrie, un prim pas important către integrarea tarifară a celor două moduri de transport public, cel de suprafață și cel subteran, cu consecințe benefice asupra mobilității bucureștenilor. O vreme, biletul unic urma să mai meargă în paralel cu vechile titluri de călătorie, dar trebuiau să vină și alți pași către integrarea tarifară totală a RATB și Metrorex.
Așadar, pe 10 decembrie 2017, intra în vigoare biletul unic RATB-Metrorex, care, în esență, îți oferă posibilitatea de a folosi, timp de o oră, autobuzul, tramvaiul, troleibuzul sau metroul. Sunt disponibile, la casieriile RATB și Metrorex, trei tipuri de bilete unice:

1. cel valabil 60 de minute, care costă 5 lei,
2. biletul unic de o zi, cu temporizări de 15 minute, al cărui preț este de 17 lei,
3. biletul unic cu 10 călătorii a câte 60 de minute fiecare, care costă 34 de lei.

Din costul biletului unic, RATB primește 1,3 lei, iar Metrorex 2,5 lei, restul până la 5 lei fiind reprezentat de cheltuieli și mentenanță.
Am încercat, la Gara de Nord, să aflu dacă bucureștenii și cei care ajung în Capitală prin această importantă poartă de intrare știu despre biletul unic și dacă îl consideră util. Mulți oameni spun că habar nu au de existența biletului unic, ori că, parcă, ar fi auzit ei ceva, cândva, dar că ideea li se pare utilă.
Cert este că nu am văzut pe nimeni care să solicite biletul unic, la casieriile RATB sau la cele ale Metrorex de la Gara de Nord. De altfel, chiar Metrorex recunoaște că biletul unic este destinat unui segment restrâns de călători.
De fapt, cauzele acestei lipse de apetit pentru biletul unic par a fi mult mai adânci. În primul rând, el nu este valabil pe liniile expres, cele care merg la Aeroportul Otopeni, spre exemplu, 780 și 783, și nici pe cele preorășenești sau cu tarif special. Deci, dintr-o dată, sunt excluși de la folosirea biletului unic exact turiștii străini sau românii care vin în țară cu avioanele și ilfovenii, care fac naveta, în fiecare zi, pentru a lucra în București. Exact categoriile care ar folosi mai multe mijloace de transport.
În al doilea rând, biletul unic funcționează în paralel cu vechile titluri de călătorie și nu s-a mai făcut nici un pas ulterior spre integrarea tarifară a metroului și a transportului de suprafață. Iar, după lansarea sa, a biletului unic, la începutul lui decembrie, anul trecut, nu s-a mai auzit nimic despre biletul unic. La casieriile RATB și Metrorex nu există nici un fel de panouri sau alte tipuri de advertising vizual care să le atragă atenția celor posibil interesați asupra existenței biletului unic.
Nu în ultimul rând, este vorba despre prețul biletului unic. Dacă îți cumperi un abonament lunar la metrou, plătești 70 de lei. Dar, la o medie de trei călătorii zilnic, prețul unei călătorii cu metroul este de 1,06 lei. Un abonament RATB pe toate liniile costă 50 de lei. Dacă îl folosești de două ori pe zi, prețul unei călătorii este de 1,13 lei. Deci, folosind cele două abonamente, ai posibilitatea de a călători cu circa 5,44 lei pe zi, timp de 22 de zile pe lună. Dacă, însă, călătorești și în weekend, prețul scade și mai mult.
În aceste condiții, de ce aș da 5 lei pe un bilet cu care pot călători doar timp de o oră, ceea ce nu îmi permite să schimb mai mult de două mijloace de transport? Și, dacă m-aș deplasa de două ori pe zi cu câte un bilet unic, aș ajunge la un cost de 10 lei pe zi sau chiar de 17 lei pe zi, dacă aș achiziționa un bilet unic valabil timp de o zi, pentru transportul public bucureștean.
În context ar mai trebui amintit și faptul că biletul unic a mai funcționat și în perioada 2012 – 2014, dar a fost desființat după ce RATB a acumulat datorii de 15-17 milioane de lei față de METROREX. Deci, ar putea fi vorba și despre o lipsă de încredere între cele două companii de transport public, una aflată în subordinea Municipalității, RATB, iar cealaltă în ograda Ministerului Transporturilor, METROREX.
Sursa: Bucurestifm.ro