Bani
Consiliul General a aprobat bugetul Bucurestiului pe 2017: Nicio lucrare noua de infrastructura si 12 milioane pentru biserici!

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat miercuri bugetul Primariei Capitalei si al institutiilor din subordine pe anul 2017, valoarea acestuia fiind de 1,1 miliarde euro, anunta Hotnews.ro. Din aceasta suma, 121 milioane de euro merg pentru subventia la RATB, 11 milioane de euro pentru investitii ale regiei si 7 milioane euro pentru achizitia de autobuze, tramvaie si troleibuze, 106 milioane euro pentru subventia la RADET si 19 milioane de euro investitii ale regiei, 6 milioane de euro pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic, 83 de milioane de euro pentru cele 19 spitale din subordinea Primariei si pentru cabinetele scolare medicale si stomatologice, doua milioane de euro pentru amenajarea pistelor pentru biciclete.
Municipalitatea aloca 55 milioane de lei pentru biserici si 30 milioane lei pentru statui. In plus, Primaria Capitalei aloca din bugetul pe anul 2017 peste 180 milioane lei celor trei institutii care organizeaza spectacole, concerte, targuri, festivaluri si alte evenimente culturale. Mai exact, Centrul de Creatie, Arta si Traditie al Municipiului Bucuresti are un buget propus de 59 milioane lei, ARCUB – 73 milioane lei, iar Centrul de Proiecte si Programe Educationale si Sportive pentru Copii si Tineret (http://proedus.ro/) – 52 milioane lei. Circul si teatrele bucurestene mai primesc inca 350 de milioane de lei.
Pentru marile proiecte de infrastructura aflate in lucru s-au alocat circa 80 milioane de euro: strapungere bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu – 24,5 milioane lei, Penetratie Splaiul Independentei – Ciurel – 90 milioane lei, reabilitare Soseaua Pantelimon si parcarea park&ride – 70 milioane lei, largire str. Fabrica de Glucoza – 15 milioane lei, Pasajul Piata Sudului unde s-au acoperit cele 100 milioane lei pierdute din fonduri europene.
In afara de largirea strazii Fabrica de Glucoza, anuntata inca din 2010, anul acesta nu va incepe nicio lucrare noua de infrastructura. Largirea strazii Prelungirea Ghencea, Pasajele de la intersectia Soselei Colentina cu str. Doamna Ghica si Sos. Andronache, rezolvarea conflictului de trafic de la Piata Delfinului unde se varsa Strapungerea Doamna Ghica – toate sunt proiecte asteptate in zadar de bucurestenii care tranziteaza aceste zone, unde la orele de varf traficul este de cosmar. S-a ajuns in aceasta situatie deoarece fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, nu a pregatit studii de fezabilitate si licitatii pentru aceste proiecte, ca ele sa poate fi bugetate, iar lucrarile sa inceapa.
Totusi, s-au alocat mici sume pentru proiectare pentru proiectele din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana care prevede amenajarea unor spatii pietonale in centrul Bucurestiului, parcari subterane si piste pentru biciclete. Dupa pregatirea documentatiilor, municipalitatea va aplica pentru finantare europeana.
In plus, s-au alocat pentru studii de fezabilitate urmatoarele sume:
– Largirea Soselei Bucuresti-Magurele – 140.000 lei;
– Prelungire str. Brasov intre Sos. Alexandriei si Prelungirea Ghencea – 600.000 lei;
– consultanta parcaje subterane/supraterane – 3 milioane lei;
– supralargirea str. Avionului – 600.000 lei;
– pasaj suprateran Doamna Ghica – 500.000 lei;
– etapa II strapungere Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu – Vitan Barzesti – 500.000 lei;
Ce proiecte de infrastructura aflate in implementare primesc bani in 2017:
– Modernizare Pasaj Eroii Revolutiei – pasaj pietonal – 8 milioane lei;
– Strapungere bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu – 24,5 milioane lei;
– Managemetul traficului – 400.000 lei. Valoarea proiectului este de circa 150 milioane lei si a mai ramas de realizat circa 60 milioane lei;
– Penetratia Prelungirea Ghencea – Domnesti – 5 milioane lei;
– Strapungerea Buzesti-Berzei-Uranus – 7,6 milioane lei;
– Penetratie Splaiul Independentei – Ciurel – 90 milioane lei;
– Reabilitare bd. Liviu Rebreanu, faza II – circa 14 milioane lei;
– Reabilitare bd. Aerogarii – 7 milioane lei;
– Reabilitare Soseaua Pantelimon – parcarea park&ride – 70 milioane lei;
– Reabilitare Soseaua Iancului – circa 12 milioane lei
– Largire str. Fabrica de Glucoza – 15 milioane lei;
Proiecte de investitii noi – 18 milioane lei
– Ansamblul Urban Complex – Pod Mihai Voda – Pod pietonal si pentru biciclisti peste Dambovita si parcaje subterane – 1,2 milioane lei din valoarea proiectului estimata la 140 milioane lei;
– Spatiu public urban Podul CalicilorAmsamblu urban Domnita Balasa, Parcaj subteran, amnajare urbana Palatul de Justilie – 1,1 milioane lei din valoarea proiectului estimata la 103 milioane lei;
– Piata Constitutiei – Spatiu public cu parcaj subteran – 3 milioane lei din valoarea proiectului estimata la 205 milioane lei;
– Palatului cu parcaj subteran (Nord) – 1,8 milioane lei din valoarea proiectului estimata la 80 milioane lei;
– Modernizare spatiu urban public Sala Palatului cu parcaj subteran (Sud) – 1,7 milioane lei din valoarea proiectului estimata la 72 milioane lei;
– Parcaj subteran – URANUS – Piata Rahova – 1,6 milioane lei din valoarea proiectului de 23 milioane lei;
– Proiect „Cheiul Dambovitei Unirii – Izvor”, Splaiul Independentei – Pod Unirii – Pod Izvor – 600.000 lei din valoarea proiectului de 27 milioane lei;
– Traseu prioritar pietonal si de biciclisti (contine 42 de subproiecte) – 3,5 milioane lei din valoarea proiectului de 288 milioane lei;
– Modernizare spatiu public Zona Manastiri Antim, inclusiv parcaje – 450.000 lei din valoarea proiectului de 11,5 milioane lei;
– Nod intermodal de transport Piata Romana – 450.000 lei din valoarea proiectului de 11 milioane lei;
– Reabilitarea Bd. Unirii de la Piata Constitutiei la Piata Unirii cu traversare la Str. George Georgescu – 500.000 lei din valoarea proiectului de 68 milioane lei;
– Modemizare spatiu public urban Piata de Flori George Cosbuc – 400.000 lei din valoarea proiectului de 17 milioane lei;
– Reconfigurare Calea Grivitei intre Gara de Nord si Calea Victoriei – 600.000 lei din valoarea proiectului de 29 milioane lei;
– Reconfigurare Calea Mosilor intre Str. Baratiei si Bd. Carol I – 500.000 lei din valoarea proiectului de 24 milioane lei;
– Penetratie si racord Splaiul Unirii – Autostrada Bucuresti – Constanta – 10.000 lei din valoarea proiectului de 1,3 miliarde lei;
– Penetratic Bd. Timisoara – 10.000 lei din valoarea totala aproiectului – 188 milioane lei;
– Strapungere si supralargire Str.Avionului – 10.000 lei din valoarea totala aproiectului – 615 milioane lei;
– Supralargire Bd. Expozitiei – 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 231 milioane lei;
-Supralargire Calea Grivitei – 10.000 lei din valoarea totala aproiectului – 159 milioane lei;
– Pasaj subteran sos. Nordului str. Elena Vacarescu – 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 135 milioane lei;
– Nod intermodal Razoare – 10.000 lei din valoarea totala aproiectului – 907 milioane lei;
– Modernizare Piata Arcului de Triumf si pasaj pietonal – 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 110 milioane lei;
– Intregire Splaiul. Uniri-zona Bd. Marasesti Hanului Manuc – 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 149 milioane lei;
– Supralargire str. Brasov pana la sos. Alexandriei cu pasaj rutier la inters str. Brasov, bd. Ghencea – 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 235 milioane lei;
– Reabilitare sistem rutier si linie de tramvai Dimitrie Pompei si Barbu Vacarascu – 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 212 milioane lei;
– Diametrala N-S, etapa II str. Vasile Parvan str. Uranus – 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 722 milioane lei;
– Imbunatatirea retelei stradale si extinderea retelei de tramvai necesare dezvoltarii Complexului Coloseum – 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 60 milioane lei;
– Reconfigurare intersectie sos. Pantelimon – Bd. Chisinau si pasaj rutier denivelat subteran 10.000 lei din valoarea totala a proiectului – 133 milioane lei;
Citeste mai multe aici
Bani
Superbet România a lansat Innovators Arena, un nou program care încurajează inovația și spiritul intraprenorial

Superbet a lansat prima ediție a evenimentului Innovators Arena, un program-pilot inovator, dezvoltat în România, care urmărește să dezvolte cultura intraprenorială din cadrul organizației și să încurajeze creativitatea în rândul angajaților săi. Inspirat din formate internaționale celebre precum „Dragon’s Den”, „Shark Tank” sau „Imperiul Leilor”, această inițiativă își propune să aducă în prim-plan idei cu potențial real de implementare.
Având o abordare dinamică, deschisă oricărui angajat din cadrul companiei, Innovators Arena reprezintă mai mult decât o competiție internă de idei – este o rampă de lansare pentru angajații care își doresc să devină intraprenori. În acest sens, programul creează un cadru structurat în care inițiativa, gândirea strategică și spiritul de inovare sunt recunoscute, susținute și, cel mai important, transformate în proiecte concrete.
„Innovators Arena este despre puterea ideilor și curajul de a le transforma în realitate, acestea fiind atitudini pe care le încurajăm și le recompensăm în cultura noastră organizațională. Această inițiativă este un exemplu concret al modului în care valorile care definesc Superbet – performanță, creativitate și responsabilitate – se transformă în acțiuni și oportunități reale pentru colegii noștri”, a declarat Adam Lamentowicz, Chief Commercial Officer CEE, Superbet.

Bilanțul primei ediții Innovators Arena
Pe parcursul fazei inițiale a programului, au fost depuse propuneri care acoperă o gamă largă de domenii – de la optimizarea proceselor interne, la îmbunătățirea experienței oferite clienților sau identificarea unor noi direcții comerciale. Aceste idei au venit din multiple departamente și au reflectat o înțelegere clară a valorilor Superbet, dar și a strategiei de dezvoltare sustenabilă a modelului de business.
După o selecție riguroasă, realizată de un juriu format din patru lideri de business ai companiei, au fost selectați șase finaliști care au participat la finala Innovators Arena, unde au avut oportunitatea de a-și susține proiectele, live, în fața juriului, concurând pentru a deveni primul intraprenor recunoscut oficial în cadrul Superbet. Premiul cel mare a inclus un buget de implementare pentru proiectul câștigător, precum și un bonus financiar pentru angajatul care a propus ideea votată de juriu. De asemenea, locurile doi și trei din cadrul competiției au fost recompensate cu vizite de lucru la partenerii strategici Superbet și invitații VIP la conferințe de tehnologie din România.
„Suntem mândri de entuziasmul cu care a fost primit Innovators Arena de către colegii noștri. Fiind parte din juriu, pot afirma cu certitudine că finaliștii au demonstrat nu doar creativitate, ci și o perspectivă coerentă a impactului pe care ideile lor îl pot avea asupra businessului, produselor digitale din portofoliul companiei sau a experienței imersive oferite clienților Superbet”, menționează Andrei Popa, VP Online, Superbet.
O finală ca un show TV, transmisă live din București
Finala Innovators Arena a fost filmată în sediul Superbet Group din București, și transmisă live în cadrul unei producții interne care a fost vizionată în toate birourile Grupului, precum cele din Rio de Janeiro (Brazilia), Londra (Marea Britanie), Varșovia (Polonia), Aalst (Belgia) și Belgrad (Serbia). Rezultatul a fost o experiență demnă de un show televizat – plină de emoție, competiție și surprize.
Cei șase finaliști au prezentat ideile în fața unui juriu format din lideri cu o vastă și diversificată experiență în business:
• Paul Neagoe – VP Product, Player
• Andrei Popa – VP Online
• Phil Mitchelson – VP Growth Marketing
• Julia Hedley – Group Finance Director
În urma prezentărilor și a deliberărilor juriului, câștigătorul a fost desemnat Bogdan Negrilă, Customer Insights Specialist, podiumul fiind completat de către Șandor Pall, Senior Product Manager și Iulian Vâlvoiu, Senior Digital Growth Manager.
Un viitor promițător pentru Innovators Arena
Datorită succesului și entuziasmului generat de această ediție pilot, desfășurată în România, Superbet analizează deja extinderea programului la nivel de Grup, începând cu următorul sezon. Această direcție reflectă angajamentul companiei de a încurajara inițiativele venite din cadrul echipelor interne și de a construi un mediu de lucru în care inovația și inițiativa sunt apreciate și recompensate.
Într-un cadru dinamic și competitiv, unde adaptabilitatea și inovația sunt esențiale, Superbet demonstrează că cele mai valoroase resurse sunt oamenii din cadrul organizației și ideile acestora, construind un cadru propice pentru implementarea unor inițiative valoroase, care vor avea un impact real în business.
Superbet este o companie de tehnologie și divertisment fondată în 2008, cu misiunea de a oferi o experiență imersivă de divertisment, în sport și gaming, pentru milioane de clienți din întreaga lume.
Grupul este prezent în 12 țări, având piețe comerciale în Brazilia, România, Belgia, Polonia și Serbia, precum și centre de tehnologie și inovare de produs în Croația, România și Spania.
În 2019, Superbet a obținut o investiție strategică de 175 de milioane de euro de la Blackstone Inc., cel mai mare fond privat de capital din lume, pentru a impulsiona extinderea companiei pe piețele internaționale. În 2025, compania și-a consolidat poziția financiară, semnând un acord de refinanțare în valoare de 1,3 miliarde de euro, cu două dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume – Blackstone și HPS Investment Partners, deschizând astfel noi oportunități de creștere globală accelerată.
Ca lider în conformitate și bune practici, Grupul Superbet este membru al Asociației Internaționale pentru Integritatea Pariurilor (IBIA) și al Asociației Europene de Gaming și Betting (EGBA).
Bani
75% din contrabanda cu tigari se face in sudul Romaniei!

In prima jumatate a anului 2024, autoritatile romane au capturat peste 40 de milioane de tigarete de contrabanda, dintre care peste 75% inregistrate in zona de sud a tarii. Valoarea pe piata neagra a tigaretelor retinute in primele luni ale anului se ridica la peste 40 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe platforma www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator in timp real al capturilor de tigarete de contrabanda din Romania.
In acelasi timp, piata neagra a tigaretelor a crescut la nivelul lunii mai pana la 10,4% din totalul consumului, comparativ cu 9,8% la final de martie, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel. Acesta este cel mai ridicat nivel al contrabandei din ianuarie 2020, ceea ce releva dinamica intensa a acestui fenomen in specularea conditiilor de instabilitate geopolitica si, implicit, nevoia continua de intensificare a eforturilor de combatere a contrabandei. Un nivel scazut al traficului ilicit cu tigarete inseamna implicit si venituri mai mari la bugetul de stat.
BAT, cel mai mare jucator de pe piata tutunului din Romania, este si unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2023, pe fondul unei medii anuale a contrabandei de 8,2%, BAT Romania a avut o contributie totala de 10,8 miliarde lei in accize si taxe la bugetul de stat. Bugetul de stat al Romaniei pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun, sub forma de accize si taxe care nu au fost incasate.
“Pentru prima data in ultimii 3 ani nivelul contrabandei cu tigari a depasit pragul de 10% din totalul pietei, iar acesta este un semnal serios de alarma privind nevoia de intensificare a eforturilor de monitorizare a traficului ilicit la granitele tarii. In acest context, salutam anuntul Ministerului de Finante privind operationalizarea sistemelor de scanare fixe si mobile in puncte de trecere a frontierei si asumarea ca pana la sfarsitul anului in vamile din Romania sa functioneze deja 9 astfel de dispozitive.
Cresterea nivelului consumului de produse de pe piata neagra se traduce atat in pierderi majore pentru bugetul statului, cat si intr-un pericol real la adresa sigurantei consumatorilor. De aceea, masurile de combatere a fenomenului traficului ilicit la frontierele tarii trebuie completate de un cadru fiscal stabil, corelat cu puterea de cumparare a consumatorilor si capabil sa asigure predictibilitatea fiscala necesara combaterii contrabandei, care afecteaza direct consumatorii romani, bugetul de stat, dar si companiile platitoare de taxe si angajatii acestora”, declara Ileana Dumitru, Director Afaceri Externe al Ariei Europa de Sud Est, BAT.
Conform Nanny State Index 2023, Romania aplica cele mai mari taxe pentru produsele din tutun raportat la veniturile populatiei si la puterea de cumparare, iar la polul opus, cu cele mai mici niveluri ale taxarii tutunului, se afla tari precum Luxemburg, Austria sau Germania.[2]
Marile capturi de contrabanda, retinute in 2024 in sudul tarii
Cele mai mari capturi de tigarete de contrabanda, reprezentand 75% din totalul capturilor inregistrate pana la nivelul lunii iulie, s-au inregistrat in zona de sud a tarii, pe fondul preturilor la tigari semnificativ mai mici in tarile de la sudul granitelor Romaniei.
Cele mai mari capturi de tigari de contrabanda au fost retinute de autoritatile romane in prima parte a anului in judetele Teleorman (9,9 milioane de tigarete), Dolj (7,2 milioane de tigarete) si Giurgiu (5,3 milioane de tigarete). Si in judetul Caras Severin s-au inregistrat volume semnificative anul acesta, o captura consistenta in urma careia au fost retinute peste 5 milioane de tigarete de contrabanda fiind inregistrata chiar la inceputul lunii iulie.
Romania are 2.000 de km de granita cu tari non-UE, in care pretul tutunului poate fi de pana la trei ori mai mic, iar fiecare container de tigari ilegale inseamna 1 milion de euro profit pentru retelele de contrabanda. Datele despre evolutia capturilor de tigarete de pe teritoriul Romaniei sunt centralizate in timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o initiativa BAT care are scopul de a sustine eforturile autoritatilor, prin centralizarea capturilor din intreaga tara, dar si de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu tigari asupra societatii. Campania este desfasurata in parteneriat cu Politia Romana, Politia de Frontiera Romana, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Autoritatea Vamala Romana. Campania „Stop contrabanda” a fost lansata de BAT in 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu tigari.
Bani
Perceptiile consumatorilor produselor de vapat reflecta efecte benefice comparativ cu fumatul traditional

Rezultatele celui mai recent studiu IRES, care reflecta perceptia utilizatorilor de produse cu risc redus* din Romania, arata ca acestia sunt dispusi sa caute alternative la fumat. In plus, consumatorii care au trecut de la fumat la produse care incalzesc tutunul, cum ar fi glo, sau la produse de vapat, afirma ca percep imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste starea fizica si stilul de viata comparativ cu fumatul. Aceasta este a patra editie a studiului privind perceptiile consumatorilor realizat de IRES referitor la produsele care incalzesc tutunul, iar rezultatele intaresc concluziile editiilor precedente. Aceasta editie a studiului a inclus, in premiera, perceptiile consumatorilor asupra trecerii de la fumat la produse de vapat, iar rezultatele reflecta efecte benefice similare.
Fumatorii romani care au trecut complet la produse cu risc redus* au indicat imbunatatiri ale conditiei fizice atunci cand utilizeaza produse care incalzesc tutunul sau de vapat comparativ cu fumatul, anume:
- 86% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 83% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea ii fac sa tuseasca mai putin comparativ cu fumatul;
- 76% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 82% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin dantura comparativ cu fumatul;
- 70% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 81% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca acestea le pot afecta mai putin capacitatea de a face efort fizic comparativ cu fumatul
Consumatorii de produse cu risc redus* care au facut trecerea completa la acest tip de produse si nu mai fumeaza spun, de asemenea, ca resimt si beneficii sociale comparativ cu fumatul:
- 99% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin miros neplacut pe haine si pe maini:
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 97% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse afecteaza mai putin calitatea aerului la interior;
- 95% dintre utilizatorii de produse care incalzesc tutunul si 94% dintre cei care utilizeaza produse de vapat spun ca aceste produse lasa mai putin gust neplacut in gura.
Fumatorii cauta alternative cu risc redus* adaptate nevoilor lor, releva studiul IRES
BAT are un scop clar de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™) prin reducerea impactului asupra sanatatii si, pentru a realiza acest lucru, compania dezvolta de peste zece ani o gama larga de produse placute cu risc redus*, destinate consumatorilor adulti.
Conform studiului de perceptie a consumatorilor realizat de IRES, principalele argumente luate in considerare pentru utilizarea produselor cu risc redus* mentionate de fumatorii care au facut trecerea la acest tip de produse, indiferent daca uneori mai fumeaza sau nu, sunt experienta satisfacatoare (56%) si potentialul de risc redus al produselor care incalzesc tutunul (56%) sau de vapat (51%).
„Conceptul de reducere a riscurilor asociate fumatului este din ce in ce mai relevant pentru consumatori, asa cum reiese din cea de-a patra editie a acestui studiu, ale carui rezultate confirma din nou faptul ca alternativele cu risc redus* sunt o optiune viabila pentru cei care nu pot renunta la fumat. Alaturi de dovezile stiintifice solide care sustin produsele care incalzesc tutunul si produsele de vapat ca alternative cu risc redus* la fumat, perceptiile consumatorilor reprezinta o resursa informationala valoroasa pentru public si pentru autoritatile de reglementare, deoarece evidentiaza potentialul acestor produse ca solutii eficiente pentru reducerea incidentei fumatului”, a declarat Ileana Dumitru, Director Relatii Externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT.
„Studiul derulat de IRES scoate in evidenta o confirmare a tendintei de perceptie favorabila a efectelor utilizarii simultane sau ale trecerii de la tigari la produsele de tutun incalzit sau la tigari electronice. In ambele cazuri remarcam, in primul rand, o reducere a efectelor secundare asociate cu degradarea sanatatii (prezenta tusei, afectarea danturii, capacitatea de a face efort fizic). In al doilea rand, se remarca o reducere a unor factori posibili de inducere a distantarii sociale motivata olfactiv prin diminuarea mirosului neplacut pe haine, pe maini, in respiratie sau in aerul din interior. Fumatul in sine are o componenta serioasa de socializare, iar daca efectele secundare indezirabile sunt mai reduse, acest spatiu potential al socializarii ii poate include si pe cei care sunt mai putin deranjati de efectele utilizarii alternativelor la tutunul traditional. In al treilea rand, studiul nostru confirma tendintele din anii anteriori privind posibilitatea renuntarii la fumat, dar si a reintoarcerii la tigarile traditionale, in eventualitatea restrictionarii utilizarii in interior sau a cresterii pretului la produsele de tutun incalzit sau tigari electronice”, a mentionat Dan Jurcan, director de cercetare in cadrul Institutului IRES.








You must be logged in to post a comment Login