E Bucurestiul blestemat? Istoric: Din 15 in 15 ani se intampla o nenorocire!

0
689

Bucureștiul pare un oraș „blestemat”. Fiind și cel mai mare oraș din România există și multe cazuri de „nebunii” prezentate de media în detaliu. Potrivit ultimelor studii efectuate de psihologi, bucureştenii sunt predispuşi spre depresie şi gândirea sumbră, iar istoricii oferă şi o explicaţie.

<
“Dacă privim la trecutul Bucureştilor, vedem că din 15 în 15 ani se petrec lucruri ciudate, dureroase pentru locuitorii capitalei. Incendii, cutremure, epidemii, inundatii, iar dacă dăm pagina şi ne uităm în secolul al XIX-lea, în istoria oraşului datează câte o luptă, sau măcar o ocupaţie militară. Ceea ce este foarte mult”, explică istoricul Dan Fălcan, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Artă din Bucureşti, citat de antena3.ro.

Posibil să existe o cauză mai „spirituală”, blestemul de la atestarea orașului.
Prima atestare documentară a localităţii Bucureşti datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie domnitorul Vlad Ţepeş scuteşte de dări şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori. Documentul se termină însă cu un blestem:
“(…) Pe acela Domnul Dumnezeu să-l nimicească şi să-l ucidă aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui să fie părtaş lui Iuda şi lui Arie şi cu ceilalţi care au spus: sângele lui asupra lor şi asupra copiilor lor, ceea ce este şi va fi în veci, amin(…)”
Ce înseamnă acest lucru? La vremea respectivă, toate documentele oficiale se terminau cu o imprecaţie. Pentru că oamenii erau deosebit de religioşi, ei se fereau de blesteme, deci nu încălcau deciziile scrise ale autorităţilor. Era un mecanism simplu şi eficient să te faci ascultat, informează libertatea.ro.
În actele oficiale româneşti formula blestemului este de origine bizantină şi ajunge prima oară în Ţara Românească în secolul al XIV-lea. Paragraful cu cele mai înfricoşătoare cuvinte nu lipsea niciodată din normele după care fiecare cancelarie întocmea aceste acte ale vremii.