duminică, ianuarie 19, 2020

Boala extrem de contagioasa care a OMORAT jumatate din populatia Bucurestiului! A fost eradicata acum mai putin de 90 de ani!

Pe acelasi subiect

Ministrul liberal al Mediului a invatat-o pe Firea ce este bunul simt. De la atacuri si plangeri fara sens, la conferinta de presa comuna!

Primarul Capitalei și ministrul Mediului au apărut miercuri într-o conferință de presă comună, după ce au fost protagoniștii unui...

Cristina Topescu inmormantata fara preot. BOR refuza sa participe la slujba

Cristina Topescu va fi incinerata joi, dupa ce, miercuri, trupul neinsufletit al jurnalistei este depus, in jurul orei 14:00,...

Mai multi caini, dintre care doi morti, descoperiti in locuinta Cristinei Topescu

Anchetatorii au găsit în casa Cristinei Țopescu mai mulți câini, iar doi erau morți, au precizat, pentru Mediafax, surse...

Cea mai gravă problemă cu care se confruntau autorităţile era cea a asigurării de condiţii medicale, spitalele fiind inexistente. În timpul domnitorului fanariot Ioan Vodă Caragea, Ţara Românească, dar şi alte provincii istorice au fost lovite de o molimă cruntă, care a decimat populaţia.

Vorbim de ciuma bubonică din prima parte a secolului XIX, rămasă în conştiinţa poporului sub numele de „ciuma lui Caragea”, căreia i-au căzut victime zeci de mii de oameni, unii istorici apreciind la 100.000 numărul morţilor din cauza acestei boli fără scăpare, scrie adevarul.ro.

Vrancea nu a fost nici ea ocolită de ciumă, mai cu seamă că unii dintre călătorii străini care au vizitat Focşaniul încă de la 1772 aminteau că şi atunci, în timpul Congresului de Pace de la Focşani, când s-a cerut unirea Moldovei cu Ţara Românească, ciuma se manifesta serios, mulţi dintre localnici alegând să se adăpostească în munţi. În acele vremuri, boala făcea ravagii în Europa, în special în Imperiul Ţarist şi oamenii erau răpuşi mai des decât în războaie.

Mărturie despre perioada când „Moartea Neagră” a decimat multe vieţi stă crucea ridicată în comuna Cîrligele, numită şi „Crucea ciumaţilor”, ridicată din piatră pe care apare o inscripţie în chirilică ce pomeneşte de ciuma lui Caragea.

Diplomatul şi omul politic Ion Ghica, care a fost contemporan cu Vodă Caragea, relatează în epistolele sale că epidemia de cimă făcea zilnic peste 300 de morţi în ţară. Dar Capitala, Bucureşti, a suferit cea mai mare pierdere de populaţie, apreciată la peste 50.000 de suflete, în condiţiile în care acum 200 de ani în Bucureşti populaţia era de 100.000 de oameni.

“Contagiunea era aşa de primejdioasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într-o familie întreagă, şi violenţa era aşa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort. Spaima intrase în toate inimile şi făcuse să dispară orice simţemânt de iubire şi de devotament. Muma îşi părăsea copiii şi bărbatul soţia pe mâinile cioclilor, nişte oameni fără cuget şi fără frică de Dumnezeu”, scria Ion Ghica în corespondenţa pe care o purta cu prietenul său, poetul Vasile Alecsandri.

Cea mai gravă problemă cu care se confruntau autorităţile era cea a asigurării de condiţii medicale, spitalele fiind inexistente. Iar cei care deveneau imuni la boală se angajau în serviciul cioclilor şi transportau morţii la groapă.

„Fugea lumea de dânşii ca de moarte, căci ei luau pe bolnavi sau pe morţi în spinare, îi trânteau în car, claie peste grămadă, şi porneau cu carul plin spre Dudeşti sau spre Cioplea, unde erau ordiile ciumaţilor. Se încreţea carnea pe trup auzindu-se grozăviile şi cruzimile făcute de aceşti tâlhari bieţilor creştini căzuţi în ghearele lor“, descrie evenimentele Ion Ghica, care menţionează că unii dintre bolnavii de ciumă erau îngropaţi de vii.

Un episod macabru al acelor vremuri s-a regăsit în raportul unui cioclu:

„Astăzi am adunat vreo 15 morţi pe care i-am dus cu căruţa pe câmpul de la Dudeşti, dar nu am ajuns decât cu 14, fiindcă unul a rupt-o la fugă”.

În timpul ciumei, domnitorul Ioan Vodă Caragea a fost mutat cu toată familia sa la mănăstirea Văcăreşti, acolo unde nimeni nu avea voie să treacă de bariera mănăstirii, păzită permanent. Caragea l-a numit şef al acţiunilor sanitare pe postelnicul Şuţu. Epidemia de ciumă a fost recunoscută în anul 1913, pe 4 iulie, iar autorităţile vremii au dat sarcini ca preotul şi persoana care răspundea de mahalalele din Bucureşti să cerceteze toţi locuitorii, mergând din casă în casă.

Epidemia de ciumă din ţările române avea să se stingă abia în anul 1930.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

- Reclama -
Loading...
- Reclama -
Celion Dion Bucuresti

Ultimele stiri

PNL decide incepand de luni cine va fi candidatul la Primaria Capitalei

PNL va lansa luni un sondaj de opinie pentru testarea a patru potenţiali candidaţi liberali la Primăria Capitalei, a...

Teren de sport pe acoperisul unui parcari noi cu 200 de locuri, in Sectorul 4

2020 vine cu noi proiecte pentru locuitorii din Sectorul 4. Pe o bucată de pământ de nici 3.000 de metri pătrați, Primăria a reușit...

Peste trei milioane de români şi un milion de turişti străini au vizitat complexul Therme

Trei milioane de români, adică aproape 1 din 5 români care locuiesc în ţară, şi un milion de turişti străini au vizitat Therme în...

Lupta pentru Primaria Capitalei: Mesajul PNL pentru liderii USR-Plus

Fostul consilier general PNL Ciprian Ciucu a reacționat, joi, la anunțul premierului privind angajarea răspunderii pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi. ” Vlad, Nicușor,...

Scoala din Bucuresti data in judecata de parintii unui copil batut de colegi. Cer 15.000 de euro daune!

Școala 181 din Capitală a fost acționată în instanță de părinții unui copil de 11 ani, care a fost victimă a bullying-ului, după ce...
- Reclama -

Mai multe stiri din Bucuresti

- Reclama -