Existența unui contract de delegare de gestiune între Primăria Municipiului București și RATB, precum și evaluarea patrimoniului actual al regiei – terenuri și clădiri care vor constitui capital social al unei viitoare societăți – sunt cele două condiții importante ca RATB să se transforme în societate comercială, potrivit unui studiu de oportunitate realizat de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) și prezentat luni la Primăria Capitalei.

Ioan Radu, expert în cadrul AMRSP, a precizat că etapele principale care pun deocamdată în pericol transformarea regiei și reorganizarea sa în societate sunt: inexistența contractului de delegare a gestiunii serviciului, care reglementează din punct de vedere juridic foarte clar obligațiile care revin, pe de o parte, proprietarului serviciului, în speță CGMB, pe de altă parte, operatorilor RATB; modul de colaborare dintre cele două entități, de acordare a subvențiilor, de decontare a cheltuielilor și, în general, toate obligațiile care revin celor două părți, anunta Agerpres.

„Cea de-a doua problemă care după părerea mea pune în real pericol transformarea regiei în societate este lipsa, cel puțin în acest moment, a unei evaluări a patrimoniului public și privat care a fost dat de CGMB în administrare regiei pentru prestarea serviciului public de transport local”, a precizat Ioan Radu.

Potrivit acestuia, toate bunurile pe care le folosește RATB, de la terenuri până la mijloace de transport, de la echipamente de birotică din birouri până la dotarea autobazelor și depourilor, sunt bunuri aparținând domeniului public și privat al Municipiului București, date în administrare RATB.

„Legea obligă ca bunurile aparținând domeniului public să fie evidențiate într-o evidență extracontabilă distinctă la nivelul operatorului, iar bunurile care aparțin domeniului privat al municipiului trebuie, prin valoarea lor reevaluată, să constituie capitalul social al viitoarei societăți. Atât timp cât aceste bunuri aparținând domeniului privat nu au fost evaluate și evaluarea este un proces extrem de complex. Atât timp cât această evaluare nu există, din păcate, RATB nu va putea deveni societate, pentru simplul motiv că nu ar avea capital social”, a explicat reprezentantul AMRSP.

Primarul interimar al Capitalei, Răzvan Sava, a afirmat că această strategie va fi pusă în dezbatere publică pentru ca specialiștii din domeniu să aducă observații și se așteaptă ca până la sfârșitul mandatului său, respectiv până în luna mai, să fie supusă la vot în Consiliul General.
Potrivit acestuia, tariful de 1,3 lei pentru o călătorie cu RATB nu mai este unul real.

„Înnoirea parcului este imperios necesară, iar tariful trebuie să fie un tarif real, trebuie să fie fundamentat. Încă nu știm dacă 1,3 lei, cât este acum prețul călătoriei, este un preț real. De asta așteptăm să vedem fundamentarea, să vedem ce măsuri se pot lua în continuare”, a mai afirmat Răzvan Sava.

Ioan Radu a menționat că, în urma unor simulări, a fost calculat un tarif de călătorie cu RATB de 2,1 lei, dar nu prin ajustare, ci printr-un nou calcul economic.

„A fost o simulare în care noi am plecat de la actualul tarif, care nu are o fundamentare economică corectă, pe de o parte, și, pe de altă parte, n-am putut ține cont doar de influența indicelui mediu al prețurilor de consum, cum prevede legislația, pentru că în acest interval mare de timp au apărut o mulțime de influențe în costurile unitare, inclusiv ale furnizorilor de utilități și de piese de schimb. A trebuit să ținem cont în simulare și de costul mediu unitar generat de toate schimbările de TVA, de prețuri, de tarife, prețul la combustibil, la energie, la piese de schimb. Așa am ajuns la 2,1 lei, dar a fost încă un argument care să ne ajute să susținem ideea că o actualizare a tarifului la transportul local în București nu trebuie și nu poate, economic vorbind, să se facă prin ajustare, ci printr-o nouă fundamentare”, a argumentat Ioan Radu.

În studiu a fost prezentată și o propunere prin care pensionarii să-și achiziționeze un card pe care după aceea să-l încarce gratuit la orice tonetă RATB.

„Noi am propus, pe modelul capitalelor din toate țările europene, ca fiecare pensionar să-și cumpere un card, cartonul propriu-zis — costă aproximativ 4,2 lei — pe care să-l folosească cât rezistă cardul, dar în momentul în care l-a achiziționat de la o tonetă RATB, el este automat luat în baza de date că și-a cumpărat acest card și în fiecare lună se poate duce să-și încarce gratuit cardul la orice tonetă de pe teritoriul municipiului”, a anunțat Ioan Radu.

Potrivit lui Ioan Radu, parcul auto al RATB are o durată de viață depășită în proporție de 70%.